POETUL BOTOȘANIULUI, DOREL MIHAI GAFTONEANU,
UN CARAGIALE ÎN VERSURI PE DRUMUL DESCHIS DE MARELE EMINESCU…
…Îi recitesc cu atenție ultima compoziție literară trimisă prin poșta electronică: «Pușkin. Orizonturi slave…». Exact o sută de versuri ample frumos ordonate în pagină, cu un conținut tematic atrăgător... I se spune cu multă simpatie D.M.G., așa cum îl tachinează apropiații și este ultimul creator nou apărut în peisajul literar al Botoșaniului, de mai puțin de doi ani; un nume cunoscut acasă și în țară, și, îndrăznesc să spun, deja etichetat ca poet de bună calitate prin stilul clasicizant debordant cu o puternică amprentă personală, o scriere purtătoare a unui mesaj emoțional plin de viață.
Apreciat, ajutat și încurajat cu căldură să persevereze de către remarcabili oameni de cultură cu multă experiență- acad. Mihai Cimpoi, Lucia Olaru Nenati, George Corbu, Virginia Paraschiv, George Baciu, Ion Ionescu-Bucovu, Florian Copcea, Ileana Floran, Nadia Cella-Pop, Elena Toma, Lucian Perța, Vasile Larco și mulți, mulți alții- a fost primit și tratat cu răceală, aici în Botoșani, de către niște mărunte personaje caragialești al căror nume chiar nu merită a fi menționate în contextul acestor rânduri. Câtă dreptate avea Einstein: «Marile spirite întotdeauna au întâlnit opoziții violente de la mințile mediocre». Domnule Dorel Mihai Gaftoneanu, eu cred că acolo sus, sus, Marele Eminescu te va așeza de-a dreapta lui, în ciuda răutăților din partea acestor elitiști, veleitari, snobi care fac numai acte de prezență la marile agape si sindrofii organizate și la aniversarea nașterii dar și la comemorarea plecării celestului nostru poet. Scriam acum aproape un an un titlu în Actualitatea botoșăneană: «LA BOTOȘANI A RĂSĂRIT O NOUĂ STEA A POEZIEI ROMÂNEȘTI?!» Da, ei bine, așa și este! Versificator perseverent format la școala marilor înaintași Topîrceanu și Coșbuc dar și cu idei care îl apropie de profunzimea satirelor lui Eminescu, iată, cu adânci rădăcini în operele menționaților consacrați, postmodernistul Gaftoneanu reușește să demonstreze că are ceva de spus și o face cât se poate de bine, găsindu-și un loc binemeritat printre scriitorii de talent. Textele din Informatorul Moldovei, “Odiseea Omenirii – o carte de excepție semnată de Dorel Mihai Gaftoneanu”, articol al publicistului Gabriel Bălașa sau: «Dorel Gaftoneanu, cel mai premiat poet botoșănean» și «Gaftoneanu, între stea de viitor și supernovă în colaps» ale ziaristului Ioan Rotundu îmi dau perfectă dreptate, premoniția mea despre D.M.G. s-a adeverit...
Interesantă aceasta formă de prezentare, «parodie-pamflet» sau, cum îi spune autorul, prozopoem satiric, experiment literar la frontiera proză-poezie, un amestec omogen de epopee, elegie, odă, un liant de legatură dintre proză și poem, cu un bogat bagaj versificat riguros de relatări, informații precise și umor savuros... O excelentă invitație scrisă la cultura bazată pe studiu, nu spoiala cu care rămâi dintr-un banal dialog cu comesenii pe la reuniuni.
Prin ceea ce ne arată autorul în “Steaua Nordului, Polaris”, “Odiseea omenirii”, dar și prin “Trilogia siderală” și culegerea integrală de psalmi biblici versificați, ambele în curs de apariție, acesta se trădează a fi un idealist loial culturii autentice și literaturii sănătoase acumulate din spațiul clasicilor români, ruși, francezi, anglo-americani în zeci și zeci de ani de ani de lectură pe băncile școlii și bibliotecii. Pe cartea dumnealui de vizită oricine poate citi, nici mai mult nici mai puțin decât… «pasionat de literatură, poet, stilul neoromantic termidorian»!!! Originală, de excepție autoprezentare!
Premiat de peste douăzeci de ori la concursurile naționale în ultimul an, cetățean de onoare al localității de naștere, inițiator al curentului literar neoromantic termidorian- o născocire de nume amuzantă cu trimiteri clare la curentul enciclopedist și la Revoluția franceză, promotor al catrenului umoristic de bun gust și al portretisticii literare în versuri...
Spicuiesc câteva rânduri de confesiune din «ZECE ÎNTREBĂRI PENTRU… DOREL MIHAI GAFTONEANU» articol al redactorului-șef, profesorul Georgică Manole, apărut în revista de cultură “Luceafărul” Botoșani:
«Personal, apreciez în mod egal poezia cu rimă, cu vers liber sau alb, poemul în proză, proza rimată sau ritmată, dacă îmi trezește un sentiment, dacă îmi spune ceva, iar dacă totuși mă întrebați despre gusturi, atunci pentru mine poezia autentică este cea cu ritm și rimă, asemenea originalului pus față în față cu niște copii mai mult sau mai puțin reușite... O poezie care nu spune nimic este orice altceva, numai poezie nu... Obicei prost al pământului, cutumă bine înrădăcinată în modul nostru de viață, centrifugarea adevăratelor valori către marginea societății este un nărav greu de lepădat. Iar aici, în nordul țării, mai mult ca oriunde, se simte bine de tot în largul lui…»
Împreună cu d-l Gaftoneanu și alături de mulți alții, suntem fondatori și cosemnatari ai manifestului literar “Primăvara culturii românești”, o invitație la reactualizarea operei stâlpilor de valoare ai societății dar și o mișcare de protest față de degenerarea fără precedent a ambientului cultural național, inițiativă demnă de urmat pentru cei mai tineri și pe care o dorim de bun augur în viitorul apropiat.
Reamintindu-mi vorbele nemuritoare ale filozofului german Konrad Adenauer: «Toți trăim sub același cer, dar nu toți avem același orizont.» și «Facit indignatio versum!», cum afirma Juvenal cu multă vreme în urmă, D.M.G. îmi vorbea cu foarte fin umor despre nevoia imperioasă de continuă autodepășire și despre clasificarea poeziei contemporane mai degrabă în poezie muncită și nemuncită decât în poezie aparținând unui curent sau altuia.... L-am perceput ca pe un adversar declarat al promovării inculturii crase și elitismului prin metode lipsite de onestitate, flagelul acestor două decenii postdecembriste. Prin talent și demnitate având ca suport munca asiduă, adevărat crez de viață, poetului Dorel Mihai Gaftoneanu îi prevăd un traseu ascendent de mare scriitor de satiră. Aș dori ca aceste memorabile cuvintele ale lui Octavian Goga, cuvinte pe care poetul botoșănean le îndrăgește în mod deosebit, să îmi țină loc de final…: “Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârșesc pe hârtie.”
Autor: Marin Toma, scriitor,
fondatorul revistei de cultură DOR DE DOR, Dor Mărunt, Călărași
|
|
