Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Unde-i cultura din şcoli?
[Editorial]
de Ioan Rotundu [alte lucrari ale acestui autor]

„Ca neamul romānesc, nu este alt neam mai hulit pe lume. Neam de hoţi şi leneşi īl numesc multe cronici vechi străine. Neam viclean, laş şi mincinos īl īnfăţişa, pānă acum de curānd, o răspāndită enciclopedie germană. Şi ce n-au scris scriitorii străini, care au vizitat ţara romānească īn trecut, asupra locuitorilor ei? Şi īnainte de străini, ce n-au scris īnseşi scriitorii romāni? Nu l-au numit aceştia: popor de « juisori », de beţivi, de subalimentaţi, de degeneraţi?…” – constată cu māhnire Constantin Rădulescu-Motru īn al său eseu intitulat „Romānismul”. Acelaşi scriitor evidenţiază că neamul romānesc a suferit īn decursul veacurilor mai multe năvăliri şi dominaţii străine. „A fost īmpilat, despoiat şi silit īn mai multe rānduri să se īmbrace īn hainele unor culturi nepotrivite firii sale. Şi cu toate acestea el trăieşte, avānd o limbă unitară şi un suflet unitar. Care este secretul māntuirii lui?” – este īntrebarea la care scriitorul īncearcă să dea un răspuns. Īn opinia mea, răspunsul trebuie căutat īn cultura şi educaţia transmisă din generaţie īn generaţie, o lungă perioadă pe cale orală, de vreo patru secole şi scrisă. Desigur, sunt diverse forme de manifestare a culturii şi educaţiei cum şi diverse sunt formele perpetuării acestora. Faptul că prin Europa am fost percepuţi, şi mai suntem īncă, aşa cum a sintetizat şi Rădulescu-Motru, este consecinţa indolenţei şi nepăsării noastre de a ne face cunoscute valorile şi spiritul care ne caracterizează. De a ne crea o imagine cāt de cāt apropiată realităţii noastre. Ilustre personalităţi, culturale şi ştiinţifice, au uimit cu capacitatea lor intelectuală şi creativă marile universităţi europene. Erau elogiaţi, dar fără a se insista pe faptul că sunt romāni. Acum vremurile s-au schimbat. Europenii se arată deschişi īn a ne recunoaşte meritele ştiinţifice şi culturale, dar nu mai suntem noii īn stare să ne ridicăm la nivelul valorii īnaintaşilor. Nu se mai nasc valori? Da! Dar nu mai sunt aceiaşi dascăli care să le cultive şi să le valorifice talentul. Prin şcolile noastre, unde se pun primele baze ale dezvoltării intelectuale şi culturale, bāntuie ura şi rāca profesională. Iniţiativele culturale s-au redus de la an

la an, tradiţiile populare fiind pe cale de dispariţie. După decembrie 1989, o vreme, acţiunile naţionale „Cāntarea Romāniei” şi „Daciada” au fost hulite. Acum ne dăm seama că, eliminānd din conţinutul lor propaganda comunistă, acţiunile īn sine aveau un rol educativ extrem de eficient. Se descopereau şi formau personalităţi, tineretul era antrenat īntr-o serie de activităţi creative şi nu de kitsch cultural. Coborāndu-ne la nivelul judeţului nostru, nu mai găsim īn şcoli acele cercuri ştiinţifice sau de limbă romānă, care să dea elevului un plus de informaţie şi să-i consume timpul liber sub o supraveghere neobservată şi liber consimţită. Olimpiadele de limbă romānă au devenit pentru profesori un fel de povară didactică. Sunt mulţi ani de cānt un elev botoşănean nu s-a evidenţiat pe plan naţional la vreo olimpiadă de limba romānă. Īn plan artistic, au dispărut din şcoli formaţiunile corale, echipele de dansuri, brigăzile artistice, echipele de teatru şcolar etc. S-a ajuns īn situaţia ridicolă ca elevii de la oraş şi sate să nu mai ştie cum arată un costum popular. Educaţia elevului de şcoală s-a mutat īn discoteci, īn faţa aparatelor video cu filme porno sau caracterizate de violenţă. Manelele le sunt cultura muzicală. Al lor refrenuri sparg liniştea nopţii urbane sau rurale. Reforma din īnvăţămāntul romānesc nu mai face referire şi la educaţie. Īntreaga reformă a devenit o bătălie pe impunerea unor anumite variante de manuale, sursă de īmbogăţire din banul public pentru creatorii de manuale şi edituri. Elevii şi studenţii romāni au cules premiile la olimpiadele internaţionale īnvăţānd după un manual tradiţional şi nu după conceptele europene. Īn domeniul īnvăţămāntului europenii au de īnvăţat de le noi şi nu noi de la ei. Secretul māntuirii noastre a fost şi mai este educaţia tinerei generaţii din primii ani de şcoală după modele generate de spiritul romānesc şi nu după făcături multinaţionale. Numai că ne īntrebăm: īn momentul de faţă unde-i educaţia din şcoli? Şi nu avem un răspuns īn acest sens. Īn schimb, orice romān ieşit peste graniţă, aşa cum a scris Motru, continuă să-şi bălăcărească ţara şi confraţii. Este dovada lipsei de educaţie şi patriotism.


Comentariile cititorilor
2WMc3H7drQ [28 April 2014 | 20:55:32]
This continually aeamzs me just how blog writers such as your self can find enough time along with the commitment to carry on crafting wonderful content. Your blog isterrific and one of my must read blogs. I just want to thank you .I\'m glad you are so pleased with the script. I love HBO and was somewhat disappointed when you posted the series would be with Fox and not HBO. However, I suspect that you will get a much larger teenage audience by having it on Fox and will probably s
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Unde-i cultura din şcoli?      [Editorial]
de Ioan Rotundu
Talentul      [Poezie satirică]
de Constantin Puiu
Bancuri evreieşti povestite de Mircea Crişan      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Aloo, telefoanele!      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Epigrame şi catrene      [Epigrame]
de Gheorghe Prodan
O noapte īn gluga de porumb      [Schiţe]
de Gheorghe Chiţac
De veghe īn stratul de mărar      [Proză]
de Stelorian Moroşanu
Popa Duşcă      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de George Manovici
Bolnavii refuză să stea īn spital      [Schiţe]
de Valentin Jantea
La vīnătoare      [Proză]
de I.D. Lăbuşcă
Geanta      [Schiţe]
de Ion Bobu
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Andreea Robu
Călătorie printre stele      [Proză]
de Ioana Lungu
Căţelul şefului      [Fabulă]
de George Manole
Vara lui Dănel      [Proză]
de Maria Baciu
Crocodilul de Botoşani şi inundaţiile 2005      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Ofrandă      [Poezie]
de Paul Mircea Ioardache
Sărbătoare duhovnicească      [Fabulă]
de Costel Pricopie
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Pavel Păduraru
Moara cu bucluc      [Legende]
de Elena şi Octav Guţic
Rondel mizerabil      [Poezii şugubeţe]
de Constantin Puiu
Suflet rătăcit      [Proză]
de Adelina Fulga
Prietenul la nevoie se cunoaşte      [Schiţe]
de Melania Cojocaru
Dorul – calea descoperirii binelui      [Schiţe]
de Bogdana Nichituş
Onomastica      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Dumitru Ţiganiuc