Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 

 
Blogul lui Rotundu
Mihai Munteanu la 75 de ani
[Editorial]
de Paul Ungureanu [alte lucrari ale acestui autor]
Mihai Munteanu s-a născut la 20 noiembrie 1930, în satul Slobozia, comuna Cordăreni, judeţul Botoşani. Părinţii agricultori, Costache şi Maria, au crescut zece copii. Primele patru clase primare le urmează la şcoala din satul natal, aflată sub conducerea directorului Mihai Arimescu, un vrednic şi talentat învăţător. Între anii 1942.1950 a urmat cursurile vestitei Şcoli Normale „Alexandru Vlahuţă” din Şendricenii – Dorohoiului, iar ceva mai târziu, între anii 1962-1968 a urmat Facultatea de Filologie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, susţinând examenul de licenţă cu lucrarea „Demostene Botez” (schiţă monografică).
Natura poetică a împrejurimilor şcolii din Şendriceni: coline blânde, izvoare şi lacuri, brazii şi molizii, viorile vântului vibrând în spasmul furtunii, troiţe străvechi, porţi sculptate de meşteri bătrâni – toate au declanşat încă din copilărie pasiunea pentru scris şi literatură. De altfel, încă înainte de a frecventa şcoala, micuţul Mihai Munteanu învăţase pe de rost o sumedenie de poezii auzite de la fraţii şi surorile sale mai mari, care trecuseră sau treceau încă prin rânduiala şcolii. Doina lui Eminescu era prima pe listă, apoi ciclul de versuri ale lui Şt. O. Iosif, legate de moartea voievodului Ştefan cel Mare. Aplecare spre scris, însemnări de proză, o are de la fratele său Mircea Munteanu, care venind de pe front (deşi era elev în clasa a VIII-a la Şcoala Normală din Şendriceni), i-a arătat ce însemnări a făcut pe frontul din Transilvania. Cu data de 1 ianuarie 1945, copilul Mihai Munteanu a trecut şi el la masa de scris, pornind cu Jurnalul unui elev silitor.
Format la renumita Şcoală Normală „Alexandru Vlahuţă” din Şendricenii – Dorohoiului (1942-1950), după absolvirea acesteia, între anii 1950-1956 a avut parte de internări prin sanatorii, intervenţii chirurgicale, într-un fel mai simbolic spus „pelerinaje pe Muntele Vrăjit” în maniera lui Thomas Mann. În anul 1953, la vârsta de 23 de ani, a debutat cu două poezii în revista „Tânărul scriitor” din Bucureşti. Cu peste două decenii în urmă, într-o scrisoare primită de la cunoscutul scriitor Florin Mugur, acesta îi scria: „Talentul
dumitale remarcabil (şi îngrijorătoarea) disponibilitate stilistică nu pot trezi decât admiraţie. Ceea ce mi-a atras atenţia şi m-a interesat în primul rând au fost, după ce am rostit în gând mulţumirile de cuviinţă pe care le aştern acum pe hârtie, poeziile scrise de Mihai Munteanu în stilul lui Mihai Munteanu. Aş vrea să ştiu, dragă prietene, cine eşti, cum trăieşti, ce intenţii – şi nu numai literare – ai?”.
Cu câţiva ani în urmă l-am întrebat ce lucruri îl caracterizează. Iată ce mi-a sus: „Cinstea faţă de oamenii simpli ai pământului, loialitatea faţă de prieteni, curajul de a înfrunta şi singur greutăţile ivite în cale, respectul faţă de părinţi, tăria de a tăcea atunci când trebuie, adoptarea stilului „moromeţian”, când impun o asemenea conduită. Grandilocvenţa mi-a displăcut, afişarea cu ostentaţie a personalităţii în discuţii „academice” sau mai puţin academice. Cel mai adesea am apelat la autocontrol, la adoptarea cerinţelor impuse”.
Până la această frumoasă vârstă, binecunoscutul scriitor şi profesor Mihai Munteanu din Slobozia – Cordăreni, a publicat 12 cărţi, din care 7 cărţi de versuri şi 5 cărţi de proză – memorialistică.
Mihai Munteanu crede că: „scrisul rămâne ca un testament peste veacuri”.
Zona Cordărenilor, în care a văzut lumina zilei cu 75 de ani în urmă, l-a umplut de sensibilitate şi dragoste faţă de oameni. Numai un suflet curat, de poet, poate crea, chiar dacă este departe de marile centre culturale. Mihai Munteanu este un exemplu elocvent în acest sens. Pentru Mihai Munteanu dragostea faţă de locul natal înseamnă dragostea de pământul plin de grâne şi flori, de izvoarele ce ţâşnesc din pământul reavăn (în Cordăreni sunt peste o sută de izvoare puternice), gândul că viaţa este oriunde la fel, dar că totul depinde de om. Omul, cu voinţă, poate muta munţii din loc. a lucra o bucată de pământ, a vedea urcând pe lujere floarea-soarelui, a simţi aroma viilor, la ceas de toamnă. Iată bucuriile poetului Mihai Munteanu de-a lungul vieţii. La mulţi ani, domnule Mihai Munteanu la ceas aniversar! (Paul UNGUREANU)


Comentariile cititorilor
Familia lui Mihai Eminescu [10 January 2007 | 16:20:07]
jggfhfhf fgh fh fgh fg hg g
Mihai Eminescu Si fratii sai [10 January 2007 | 16:22:05]
d
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Scamele vremii      [Poezie]
de Carmen Ungureanu
Mihai Munteanu la 75 de ani      [Editorial]
de Paul Ungureanu
Pastilograme      [Pastilograme]
de Mihai Schweitzer
Crocodilul de Botoşani şi mediul Sitnei      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Bancuri evreieşti povestite de alţii      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Epigrame      [Epigrame]
de Dumitru Monacu
Versuri umoristice de Ion Pribeagu      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Ionuţ Daniel Afrăsinei
Iarna      [Poezie]
de Alexandru Alungulesei
Privirea      [Poezie]
de Iulia Arseni
Bărbatul din faţa mea      [Schiţe]
de Elena Florica Şuster
Tratamentul      [Scrieri documentare]
de Traian Calancea
Bărbaţii altor femei      [Scrieri documentare]
de Elena Cardaş
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Viorel Buliga
Grupaj de poezie      [Poezie]
de Carmen Ungureanu
Eseu cu… harul fântânarului      [Eseu]
de Cezar Vasilescu
Descoperire epocală în domeniul înregistrărilor lirice      [File de monografie]
de George Manole
De vorbă (la Hăneşti) cu poetul Pavel Păduraru      [Interviu]
de George Manole
Zid      [Poezie]
de Anca Atodiresei
Şi dacă tot ce vezi…      [Poezie]
de Carmen Mihaela Avădăni
Înger am fost cândva pe pământ      [Poezie]
de Elena Diana Baltag
Crimă      [Poezie]
de Carmen Iacob
Scumpa mea mamă      [Necategorisit]
de Cristian Albu
Ce v-au făcut acolo?      [Proză]
de Ion Bobu
Doi pumni de romane      [Proză]
de Stelorian Moroşanu
Dorul – calea descoperirii sinelui      [Eseu]
de Adelina Fulga
Grupaj de poezie      [Poezie]
de Ştefan Roşu
A fost…      [Poezie]
de Roxana Aioanei
Strigat-am către tine Doamne…      [Proză]
de Aspazia Oţel Petrescu
Hram la Şoldăneşti      [Proză]
de Gheorghe Chiţac
Copiuţa      [Proză]
de Maria Baciu
Madam Scorofârţ      [Proză]
de Viorel Buliga
Amintiri cu chipuri, locuri şi întîmplări      [Proză]
de I.D. Lăbuşcă
Grupaj de poezie      [Poezie]
de Viorel Buliga
Ierbarul cu… arici      [Pamflet]
de George Manole
Ecranul      [Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei
Dicţionar special (II)      [Analiză literară]
de George Manole