Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Mihai Eminescu - surse folclorice ale poeziei ,,Sara pe deal”
[Analiză literară]
de Dumitru Lavric [alte lucrari ale acestui autor]

Consideraţiile noastre preliminare privind raporturile Poetului cu folclorul şi creaţia populară pornesc īn primul rīnd dintr-un sentiment de nemulţumire privind felul, de cele mai multe ori didactic, īn care a fost privit acest raport – caracterizat prin aprecieri generale de felul următor: „Legăturile lui Eminescu cu folclorul sīnt pe cīt de numeroase, pe atīt de diverse – şi ele pot fi urmărite de-a lungul īntregii sale vieţi, din copilărie pīnă la maturitate. Ele sīnt prezente, fie, īn etapele aşa-zicīnd biografice ale formaţiunii lui intelectuale, fie, şi desigur aceasta interesează mai presus de toate, īn structura atītor pagini memorabile ale ficţiunilor sale” (Perpessicius – „Eminesciana”, 1971, pag. 244). Aprecieri pertinente, desigur, dar valabile pentru foarte mulţi din poeţii limbii romāne.
A mai fost, apoi, tot ca un sentiment de nemulţumire, acela al felului cum au fost comentate anumite creaţii ale poetului, ca şi dorinţa de a circumscrie cīt mai exact observaţiile noastre, pentru a avea posibilitatea să concretizăm īntr-un domeniu īn care generalizările abundă. Iată de ce ne-am oprit asupra unei poezii care este mai puţin citată īn contextul legăturilor lui Eminescu cu folclorul – „Sara pe deal”, poezie īn care Şerban Cioculescu găsea „notaţii realiste, ca acelea care subliniază asprimea muncii cīmpului, īn orīnduirea feudală īntīrziat㔠(„Feericul nocturn eminescian” īn „Varietăţi critice”, 1966, pag. 204 – 205), poezie care īi servea lui Vladimir Streinu dovada că Eminescu este un „poet dificil”, versuri precum „Stele nasc umezi pe bolta senin㔠„ca să pară limpezi dintr-o dată, cīteva presupun din partea cititorului o experienţă lirică proprie sau o experimentare īndelungată a poeţilor, cele mai multe īnsă trebuind a fi corelate cu alte versuri eminesciene din restul operei”.

Mărturisim că nu vom urma acest īndemn ci vom īncheia preambulul cu o altă nemulţumire exprimată chiar de Eminescu: „E păcat că romānii au apucat de-a vedea īn basm numai basmul, īn obicei numai obiceiul, īn formă numai forma, īn formulă numai formula”. Şi īntregim cu o altă mărturisire a poetului: „Nu pierd niciodată ocazia de a lua parte la petrecerile populare. Ca un prieten pasionat al oamenilor (mai ales al poporului) cīnd aceştia se-adună īn mase, simt că sīnt o parte a totalităţii. E ceva dumnezeiesc īn acest sentiment aşa că orice serbare a poporului mi se pare o sărbătoare a sufletului, o rugăciune cucernică (…); nimeni nu va putea īnţelege vreodată pe cei renumiţi, fără a fi simţit vreodată pe cei necunoscuţi” („Mihai Eminescu despre cultură şi artă”, Junimea, 1970).
Revenim deci la „Sara pe deal”, īncercīnd să descifrăm cum ne-ar putea ajuta cei „necunoscuţi” să īnţelegem această poezie (menţionăm că exemplificările vor fi făcute cu texte din literatura populară culeasă de Eminescu cīt şi din alte culegeri de folclor de pe īntinsul īntregii ţări).
Mai īntīi titlul! Ce īnseamnă sara pe deal īn mentalitatea mediului folcloric? Nici mai mult, nici mai puţin decīt timpul şi locul dragostei. Primăvara fiind perioada iniţierii erotice, vara va fi anotimpul adevăratei īmpliniri – īmplinire la care participă confidenţii şi martorii dragostei: luna şi stelele. „Luna pe cer trece-aşa sfīntă şi clară”, iar „Stelele nasc umezi pe bolta senin㔠– spune poetul. „Frunză verde şi-o alună,/ Drag mi-a fost sara pe lună/ Cu săbioara īn mīnă/ Şi cu puica prin grădin㔠sau „Vai de mine, iară-i sară/ Mă bate mămuţa iară,/ Că şi-asară m-o bătut/ C-am şăzut cu puiul mult”… „Răsai lună de cu sară/ Să-mi văd puicuţa afar㔠– spune creatorul popular.
Īn lirica populară, scenariul dragostei presupune ideea īnălţării spirituale şi existenţiale, preferinţa īndrăgostiţilor fiind de a-şi fixa īntīlnirile pe locurile mai

ridicate: „Frunză verde leoştean/ Bate vīntul de pe deal/ Şi-mi aduce dor şi-alean// Drăguleanu de ovăz,/ Cīnd s-o face dealu şes/ Şi valea bună de mers,/ Cu puica să mă-ntīlnesc,/ Două vorbe să-i vorbesc…”.
Să urmărim acum care sīnt caracteristicile stărilor sufleteşti ale eroului liric īn această poezie: incandescenţa sentimentelor („Sufletul meu arde-n iubire ca para”), nerăbdarea („Ah! Īn curīnd satu-n vale-amuţeşte/ Ah! Īn curīnd pasu-mi spre tine grăbeşte”), trăirea cu anticipaţie a bucuriilor dragostei („Ne-om răzima capetele unul de altul…/ Apă-am să beau din a ta gură…/ Īmbrăţişaţi noi vom şedea la tulpină”).
Şi īn poezia populară, nu de puţine ori discursul liric se transformă īntr-o adevărat㠄jalbă”, care urmăreşte īnduplecarea iubitei: „Vino, scumpă, de priveşte/ Dorul tău cum mă munceşte,/ Nici de fel cum nu mă lasă/ Nici să stau sara īn casă/ Ci din aşternut mă scoală/ Ca pe un pătimaş de boală…// Vină, dragă, īntr-amurg,/ Vezi cum lacrimile-mi curg// Frunzuliţă merişor/ Am să-ţi mor, puică, de dor”.
Să ne oprim acum asupra portretului iubitei: ochii mari, pieptul plin de dor, părul aurit, sīni dulci şi rotunzi (menţionăm că am avut īn vedere toate cele 8 strofe ale poeziei şi nu numai cele 6 apărute īn 1885).
Ca şi īn folclor se insistă asupra acelor podoabe ale corporalităţii feminine care prezintă cea mai mare putere de seducţie asupra bărbatului: „Cīnd o văd cu sīnul plin,/ M-ajunge dor şi suspin,/ Şi cu părul de mătasă/ Dorul ei că mă apasă// Dă-mi şi apă din guriţă/ Ca să-ţi pun mīna la ţīţă// Leliţă cu ochii verzi,/ Vino, dragă, de mă vezi/ Cīt o fi grīnele verzi”. Şi īn poezia lui Eminescu, ochii sīnt emiţători ai fiorului iubirii şi principalii vinovaţi ai nenorocirilor dragostei, sīnul – metonimie a feminităţii – este obiect al fixaţiei erotice, iar părul – de preferinţă cel blond – o armă redutabilă a seducţiei.
Deşi prin comparaţii şi alăturări de acest fel am putea găsi explicaţii şi pentru alte elemente ale poeziei „Sara pe deal”, ne oprim aici, punīndu-ne totuşi īntrebarea: nu cumva aceste apropieri sīnt īntīmplătoare şi reprezintă pur şi simplu un statut al normalităţii? Īnclinăm să răspundem că totul are o determinare; oare nu spunea chiar Eminescu c㠄Tropii unei naţiuni agricole diferă de tropii, de imaginile unei naţiuni de vīnători ori de păstori”? Aşadar, imaginea artistică, simbolul sau motivul literar au īn spatele lor o īndelungată tradiţie, singura capabilă să explice preferinţele artistice īntr-un anumit sistem cultural – īn cazul nostru sistem reprezentat de mentalitatea populară, atīt de organic īnsuşită de cel pe care dumnezeul geniului īl sorbise din popor. Ca şi poetul popular, Eminescu cīntă dragostea nu ca un simplu act natural, ci văzīnd īn ea semnificaţii profunde. O astfel de semnificaţie ni se pare a avea şi poezia „Sara pe deal” īn care sīntem īnclinaţi să vedem o īmplinire īn plan poetic pentru iubita ipoteşteană dispărută īn plină tinereţe. Anul scrierii acestei poezii (1872) este anul īn care poetul o cunoaşte pe Veronica, anul īn care revine la Botoşani unde, desigur, amintirile īl vor marca profund. Īnainte de a se arunca īntr-o nouă dragoste, Eminescu linişteşte sufletul celei prematur dispărute nu printr-un bocet („Vai, săraca guriţa/ De-amu nu-i mai vorbi cu ea/ Vai, săracii obrăjori/ De-amu n-or mai face bujori/ Vai, săracii ochişori/ Cum or creşte pe ei pomişori”), ci prin cosmicizarea unui sentiment proiectat „sub aurite zodii”.
Refăcută pe altă spirală a cunoaşterii, dragostea urmează să-i guverneze viaţa īn continuare: mīine să iubească cel care n-a iubit niciodată şi cel care a iubit să iubească mīine.
Dumitru Lavric


Comentariile cititorilor
fDJXacMdVhLeE [10 July 2011 | 08:44:27]
Gee wililkres, that?s such a great post!
YuBenxRMErPja [10 July 2011 | 21:38:54]
QLreoPCIEWCLkhy [12 July 2011 | 05:21:28]
MYAgZsOIzKeF [13 July 2011 | 03:36:22]
CVONobrxdEjedNY [14 July 2011 | 08:08:28]
CINVNiiiKqg [15 July 2011 | 06:25:45]
DnCpluVNksaLamiYYz [15 July 2011 | 13:44:17]
YMnVeJIEbwhPJtkB [16 July 2011 | 05:34:13]
bhjfuquoBLf [17 July 2011 | 06:34:12]
VqWTAhJNroKmUbCp [19 July 2011 | 04:38:29]
mtATEOSCWMPXt [19 July 2011 | 09:07:42]
HCHFDHkKamLscqvpxb [20 July 2011 | 11:04:58]
yZJMzBgGbfkzMHJO [21 July 2011 | 08:12:22]
QRRWnKhzIN [21 July 2011 | 12:40:57]
vpTOvXJYlDx [22 July 2011 | 06:42:42]
fuRzZatrT [23 July 2011 | 06:38:48]
ApwcbOKQYkifpI [24 July 2011 | 06:05:52]
ultram 8O tramadol stzg
IvYUdoMYDhcbEE [29 July 2011 | 05:53:15]
uaspjLXlqxGdM [30 July 2011 | 06:59:18]
wsgHHRHBYOAEkCMmJ [31 July 2011 | 04:37:26]
FvNZjwtTjofr [01 August 2011 | 04:36:55]
zyNgnqdoYgeLyTaeKt [03 January 2012 | 04:38:03]
I like to party, not look articles up olnine. You made it happen.
FkQSUSofKdULlEDQiiW [03 January 2012 | 18:56:03]
EPrPdm , [url=http://axucpthvxvqt.com/]axucpthvxvqt[/url], [link=http://yupuvawzcmeb.com/]yupuvawzcmeb[/link], http://zmecnycgczzu.com/
owNtEhUeLL [04 January 2012 | 22:22:40]
fWWvCQtAlhBTV [09 July 2012 | 02:29:48]
TJgilniWweQQnPgYR [12 March 2013 | 20:23:55]
Just do me a favor and keep writing such trenchant anlaseys, OK?
xuSjSFCkLSUytXeD [13 March 2013 | 17:59:02]
wGmOkkseJPWcwhzujv [14 March 2013 | 04:07:32]
OgO7LM , [url=http://fircaygfycav.com/]fircaygfycav[/url], [link=http://ikbxcwtgumna.com/]ikbxcwtgumna[/link], http://vbtcdkinulcz.com/
ciuXwOHsGsgeW [14 March 2013 | 04:07:51]
ePzrwH , [url=http://rxciotxeqscr.com/]rxciotxeqscr[/url], [link=http://flyxciycbdhl.com/]flyxciycbdhl[/link], http://lszveiaorede.com/
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Romānul şi bălţile      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Īn conul umbrei      [Sonete]
de Mihai Munteanu
Doua restaurante cuşer      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Vai şi-amar de acea Ţarㅠ     [Poezie]
de Fănica Bulgariu
Mihai Eminescu - surse folclorice ale poeziei ,,Sara pe deal”      [Analiză literară]
de Dumitru Lavric
Satul prunciei lui Mihai Eminescu: DURNEŞTI      [File de monografie]
de Nicolae Iosub
Sfārşit de cules      [Proză]
de Dumitru Ivan
Neīntoarcere      [Poezie]
de Cristina Şoptelea
Măsura      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Avuţie      [Poezie]
de Sophy Bistriceanu