Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Premieră la Teatrul ,, Mihai Eminescu’’ ,,Farmazonul din Hārlău”
[Cronică]
de Dumitru Lavric [alte lucrari ale acestui autor]
Īntemeietor dar şi clasic al teatrului romānesc, Vasile Alecsandri īnfăţişează prin una din dimensiunile fundamentale ale dramaturgiei sale tipuri comice generate de o epocă de mari prefaceri ,distribuite īn cīnticele comice, vodeviluri şi comedii propriu-zise, realiste prin savoarea şi naturaleţea limbajului, biciuitoare de moravuri prin spiritul de observaţie, reconfortante prin perspectiva recuperatoare şi blānd-īnţelegătoare a īnţelepciunii moralistului. Geniul lui Caragiale rămāne īndatorat īn parte acestei experienţe de pionierat care a beneficiat şi de aportul unor mari actori – pe scenă şi pe ecran Alecsandri rămānānd īn continuare un contemporan al generaţiilor ce se succed – aceasta şi datorită unor contribuţii regizorale care īl menţin īn actualitate; fără contribuţia lui Lucian Pintilie e de presupus că D-ale carnavalului a marelui Caragiale ar fi rămas centrată īn zona operelor minore; fără contribuţia lui Ion Sapdaru e sigur că Farmazonul din Hārlău de Alecsandri ar fi rămas un text cvasinecunoscut īn zorii unui nou mileniu, considerat lipsit de originalitate, perimat şi neatractiv, edificat pe scheletul previzibilelor farse ce au nutrit misterele medievale şi commedia dell’ arte.
Īn prefaţa ediţiei de Opere complete (Socec, 1875), autorul consemnează că ,,pe la 1840, guvernul, voind să dea probe de īncurajare teatrului naţional, numi un comitet compus din C. Negruţi, M. Cogălniceanu şi V. Alecsandri care se văzură obligaţi a deveni autori fără voie, precum deveniseră directori fără voie, şi se puseră pe lucru, traducānd, localizānd, compunānd un şir de piese ce fură bine primite”; desigur, succesul s-a datorat şi faptului că erau toate scrise īntr-un stil simplu şi conform atāt cu gradul de educaţie literară a publicului, cāt şi cu talentele īncepătoare ale noilor amatori de scenă.
Primele producţii teatrale pe care le semnează īn această postură Vasile Alecsandri la vārsta de douăzeci de ani ,dintre care aproape un sfert īi petrecuse īn Franţa, sunt Farmazonul din Hārlău (Īnfăţoşată pentru īntăiaşi dată la deschiderea Teatrului Naţional din Iaşi, luni īn 18 noiemvrie 1840) şi Modista şi cinovnicul (Īnfăţoşată pentru īntăiaşi dată la Teatrul Naţional din Iaşi sāmbătă īn ianuarie 1841); pentru fiecare din cele două comedii, autorul subliniază că e prelucrată, semnānd doar cu iniţiale; peste cāteva decenii, Alecsandri se va arăta dezinteresat de aceste prime experienţe scriitoriceşti a căror originalitate e, īn mod evident, discutabilă: ,,Simţirea de paternitate literară nu e dezvoltată īn mine pānă la gradul de a mă orbi asupra meritelor acestor producţii dramatice; prin urmare, nimicirea lor nu m-ar face să mă īmbrac īn negru”. Ambele piese menţionate sunt considerate de critica de specialitate comedii uşoare ce valorifică preponderent comicul de situaţii şi īn compoziţia cărora se percepe schema unui model străin transplantat īn perimetrul romānesc prin efortul de a da identitate locală unor personaje implicate īn conflicte superficiale şi fără semnificaţie deosebită. Aceste limite – explicabile prin tinereţea autorului suprapusa primei vārste a teatrului romānesc – nutresc maliţia călinesciană desfăşurată după trecerea unui veac:
,,Farmazonul din Hārlău, prelucrare, urmează de aproape un model străin, căci intriga aduce bufonerii clasice. Pestriţ, prostălăul provincial, vine să se īnsoare la Iaşi cu Aglăiţa, fata slugerului Gīnganu. Īnsă are obligaţia de a se prezenta īntr-un timp dat. De această clauză profită pictorul Leonil, care cu ajutorul lui Titirez īl īncurcă pe Pestriţ, īl proclamă farmazon, īl supune unui ritual de fantezie
pīnă ce trece termenul hotărāt şi Aglăiţa devine soţia lui Leonil. Comicul e copilăresc şi veselia factice şi singura localizare izbutită e a numelor”. La acelaşi nivel de receptare se situează şi Al. Piru – cunoscut emul călinescian: ,,…Leonil, tānăr pictor, īmpiedică īmpreună cu Titirez pe rivalul său Pestriţ să se īnsoare cu Aglăiţa
(…) īntārziindu-l, cu ritualul admiterii īn corposul farmazonilor să se prezinte socrului la ceasul hotărāt”.
Adevărat profesionist al scenei, regizorul Ion Sapdaru nu se arată incomodat de aceste interpretări simplificatoare şi porneşte la drum hotărāt să descopere īn text şi alte valenţe care vor constitui liniile de forţă ale spectacolului botoşănean: ,,Personal, nu-l consider un text slab, iar actul 2 este de-a dreptul savuros (…) Comedia capătă valenţe groteşti prin felul cum īşi īnchipuie bonjuriştii ceremonia de primire īn loja masonică (…) O poveste scrisă cu mult nerv şi umor’’.
Pentru a da viaţă scenică acestei comedii care a īmplinit 170 de ani, regizorul s-a īntors mai īntāi, cu īnţelegere dar şi cu exigenţă, asupra textului, supus unei operaţii discrete dar eficiente care să-l salveze de trecerea timpului prin estomparea formelor lexicale marcate prea evident de culoarea istorică şi locală, aceasta, la rāndul ei, fiind remaniată printr-un proces de dilatare īn timp şi spaţiu – īn acord cu raportarea modernă şi contemporană a romānilor faţă de experienţa europeană şi globalizatoare: tānărul zugrav (pictor) Leonil devine īn viziunea lui Ion Sapdaru fotograf, scenografia lui Gelu Rīşca sugerează o Moldovă ce a depăşit patriarhala izolare, costumele Alinei Dincă consonează cu pitorescul epocii īn timp ce coloana sonoră (Ion Sapdaru) şi coregrafia (Victoria Bucun) pledează pentru un sănătos şi tineresc cosmopolitism lipsit de complexe provinciale. A fost mai apoi preocuparea regizorală pentru accentuarea ritmului acţiunii – īn acord cu perceperea actuală a timpului; s-a renunţat la pauzele dintre acte, planul scenic orizontal este completat cu axa sa verticală, gestica şi mimica devin mijloace prioritare şi permanente de comunicare. In ceea ce priveşte trama comediei, Ion Sapdaru a intuit magistral două dimensiuni pe care textul se poate dezvolta sporindu-şi valentele şi atractivitatea: şi-a fixat toată atenţie pe actul al doilea īn dorinţa de a sugera că : 1. parodierea unui ritual de iniţiere poate fi chiar calea prin care acesta supravieţuieşte; 2. din perspectiva proaspătului farmazon, experienţa e benefică şi are un rol formator, călăuzindu-l spre recunoaşterea propriului statut; 3. actele ratate nu sunt lipsite de efecte īn plan existenţial; mai apoi, regizorul a īmbogăţit lista de persoane prin aducerea īn scenă a altor trei personaje din două dintre comediile aceluiaşi autor pentru ca: 1. să marcheze spiritul unei Moldove hotărāte să se sustragă tradiţionalismului īndătinat; 2. să aşeze o pată de culoare savurată de spectatori , specifică unei societăţi plurietnice īn care rāsul e o formă a coabitării paşnice.
Succesul spectacolului – asupra căruia nu poate pluti vreo īndoial㠖 este asigurat şi de distribuţia care are marele merit de a ilustra o lume unitară formată totuşi din indivizi inconfundabili; prestaţiile interpretative semnate de Gheorghe Frunză, Sorin Ciofu, Mihai Donţu, Bogdan Horga, Cezar Amitroaiei, Marius Rogojinschi, Gina Pătraşcu … conduc spre o astfel de constatare şi recomandă publicului o reuşită a scenei botoşănene.
Articol scris de: Dumitru LAVRIC / 11 Mar 2010
Sursa: www.luceafarul.net

Comentariile cititorilor
www.books-photoshop.blogspot.com [04 April 2010 | 19:17:11]
Invata sa iti modifici propria poza prin photoshop: www.books-photoshop.blogspot.com
gxuhnNJPeBzoh [10 July 2011 | 15:45:09]
Super jazzed about gteitng that know-how.
BWgUKeqxk [10 July 2011 | 21:48:35]
ypuarwYmJVLlsfEflG [12 July 2011 | 04:42:15]
ultram gnvazp ultram mnp
mmXTUoYyORsZpL [13 July 2011 | 04:08:32]
nxupfLGRfddtNIj [14 July 2011 | 07:00:10]
nNFpnIZImlxvV [14 July 2011 | 07:20:45]
levitra levitra bdclp cialis 085370
hsvYXHpTgZ [15 July 2011 | 03:52:07]
JsMtPZLDNJbvwKXvhP [16 July 2011 | 04:54:26]
KKVCTSThLqDCDJVT [16 July 2011 | 05:25:42]
viagra adih cialis 739
eHWChnubtt [16 July 2011 | 07:55:07]
olqKlCvacJuM [18 July 2011 | 04:51:53]
cialis 669947 buying viagra rilh
KwWZchnmY [19 July 2011 | 06:08:14]
vPfHRpGGms [19 July 2011 | 07:14:42]
mufJNJxcRQvGsURY [20 July 2011 | 06:53:20]
wmfYLgVISmORTFS [21 July 2011 | 06:36:40]
ctolgdtCm [21 July 2011 | 11:14:30]
KxGqJfXwuxuliQMEPZs [22 July 2011 | 04:54:55]
order viagra 328938 levitra ftv
IwhagVAgiSCrq [23 July 2011 | 06:49:55]
qcIIamQOQddwe [24 July 2011 | 07:38:14]
HHGcxOHlYfWK [25 July 2011 | 04:50:57]
wHRQlrzcDTQGZ [26 July 2011 | 03:53:37]
pFmnQSCaTYcqxBT [27 July 2011 | 04:35:47]
hjkRKnqNOs [28 July 2011 | 06:52:51]
ZeHpDOxnpMGh [31 July 2011 | 05:08:50]
ERMecrDBQ [05 August 2011 | 05:08:15]
nlteFNlAFY [07 August 2011 | 09:37:09]
QflApmsiCoiYSnW [10 August 2011 | 04:43:31]
nMTolcYpbvT [01 January 2012 | 05:23:49]
It\'s good to get a fresh way of looknig at it.
OkSXcVLg [01 January 2012 | 14:20:39]
YAQeWJhbxvkIzApPP [25 January 2012 | 10:23:40]
JouIgSWkoqFzybtQX [10 July 2012 | 06:20:43]
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Mac – mac!      [Analiză literară]
de Ion Pribeagu
Romānul şi iarna lui 2010      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Dimitrie Iov, prezenţă remarcabilă īn marile biblioteci naţionale      [File de monografie]
de
Īntoarcere      [Sonete]
de Demostene Botez
Viori      [Poezie]
de Sophy Bistriceanu
Aproape romanţă      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Premieră la Teatrul ,, Mihai Eminescu’’ ,,Farmazonul din Hārlău”      [Cronică]
de Dumitru Lavric
Felicitare pascală - Primăria Botoşani      [Felicitări]
de
Dacă robii…      [Poezie]
de Doru Petrariu