Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Cartea cu anecdote circumcise
[Anecdote]
de Teşu Solomovici [alte lucrari ale acestui autor]

Pe vremea lui Arafat
Premierul israelian Ariel Sharon se întâlneşte, în sfârşit, cu Arafat să negocieze Tratatul de pace.
- Când Moise al nostru era în deşert, vreme de 40 de ani, începe Sharon sfătos, evreii erau însetaţi. Moise s-a rugat la Dumnezeu şi a apărut un lac. Evreii şi-au potolit setea şi apoi s-au dezbrăcat şi s-au aruncat în apele răcoroase. Când au ieşit din apă, nu au mai văzut hainele.
- Le-au furat palestinienii, au zis paznicii evrei.
- Ne, ne, ne, asta nu poate fi adevărat, protestează Arafat.
- Ai dreptate, a spus Sharon. Acum putem începe tratativele.

Mai bogat
„Dacă aş fi Rotschild, aş fi mai bogat ca el”, îi spuse melamedul (profesorul) din Helem nevestei lui.
„Cum vine asta?” întrebă ea. „Amândoi aţi avea tot atâţia bani”.
„Adevărat, dar eu mai pot să dau şi câteva lecţii pe de lături!”

Recunosc…
Elevul de ieşivă studiază în camera sa, închiriată. De dedesubt se aud zgomote. Se pare că e vorba de o petrecere în care tinerii s-au dezlănţuit. Deodată, se aude o lovitură în uşă. Deschide.
O frumoasă blondă se află în prag.
- Iată-mă, spune ea, mi s-a spus că dumneata eşti Frank Sinatra.
- Eu? Eu sunt Şmil Goldstein, spune el, închizând uşa.
După o jumătate de oră, alt ciocănit; aceeaşi fată, dar de data asta având pe ea doar sutienul şi chiloţii.
- Sunt sigură că eşti Frank Sinatra.
- Ţi-am  spus doar că mă cheamă Şiml Goldstein.
Închide uşa, fără însă să se mai grăbească.
După o altă jumătate de oră, o a treia ciocănitură. Aceeaşi blondă, dar de data asta absolut goală.
- Ei, hai, vino înăuntru! Văd că nu pot să te păcălesc. Recunosc, sunt Sinatra…

S-a măritat
Raşela telefonează acasă, cu respiraţia tăiată, ca să anunţe vestea cea mare:
- Mamă, m-am măritat.
- Mazal tov!
- Dar să ştii, mamă, că el e goi.
- Ei şi! Eu n-am prejudecăţi!
- Să ştii, însă mamă, că e şi negru.
- Nu-i nimic. Eu am spus întotdeauna că omul trebuie să fie tolerant.
- Eu, ţie, nu pot să-ţi ascund nimic, mamă. E şomer.
- Înseamnă că ai să-l întreţii tu. O nevastă trebuie să-şi ajute soţul.
- Dar, mamă, dar după toate astea, n-avem nici locuinţă.
- Nu-ţi face probleme, dragă. O să staţi la noi.
- Da, dar voi n-aveţi decât un singur dormitor.
- Tu şi cu noul tău soţ o să dormiţi în pat, iar tata o să doarmă pe canapea în sufragerie.
- Şi tu, mamă, unde o să dormi?
- În privinţa mea nu trebuie să-ţi faci griji. Eu, oricum, în clipa când o să închid telefonul o să cad jos moartă…

Voi, evreii
Era cu două zile înainte de Hanuca şi domnul Feldman se învârtea ca un leu în cuşcă, de acolo până
colo:
- De unde să iau bani, ca să cumpăr cadouri pentru sărbătoarea asta sfântă? se întreba el amărât, gândindu-se la nevastă-sa şi la copii.
Ieşind în oraş, trecu pe lângă o biserică pe uşa căreia era un mic anunţ:
„Orice evreu care intră în această biserică astăzi şi se creştinează, capătă o sută de dolari”.
Găsise soluţia problemei! Intră, se creştinează şi capătă o sută de dolari, aşa cum făgăduise anunţul.
Seara, la cină, povesti familiei cum a făcut rost de bani, fluturând un teanc de bancnote în văzul tuturor.
- Iubitule, spuse nevastă-sa, îţi aduci aminte de rochia aia pe care mi-ai promis-o acum trei ani? Acum se vinde cu reducere.
- Cât costă?
- Numai cincizeci de dolari, cu toate că merită pe puţin optzeci şi cinci.
Feldman scoase cinci bancnote de zece dolari şi i le înmână.
Apoi, începu să vorbească fiul:
- Tată, de mult strâng bani ca să-mi cumpăr o bicicletă englezească, cu trei schimbătoare de viteze. Am reuşit să adun cea mai mare parte, dar îmi mai lipsesc nişte bani.
- Câţi?
- Douăzeci şi cinci de dolari.
Feldman îi înmână banii.
- Tăticule, spuse fiica lui adolescentă, săptămâna viitoare şcoala noastră organizează o serbare, cea mai importantă din tot anul. Fără o rochie nouă nu pot să mă duc acolo.
- Bine, scumpa mea. Cât costă rochia?
- Numai douăzeci şi cinci de dolari, tăticule dragă.
Feldman dă fetei restul de 25 de dolari, se lasă pe spate şi începu să zâmbească.
- Aşa se întâmplă întotdeauna, spuse el. De îndată ce noi, creştinii, facem rost de un ban, voi, evreii, ni-i şi luaţi…

A.C. Cuza şi rabinul din Buhuşi
Profesorul antisemit A.C. Cuza, călătorind spre Iaşi, găseşte un loc liber în compartimentul în care se află şi rabinul din Buhuşi.
Nu-i face prea mare plăcere, dar se aşează lângă rabin. Ca să-l zgândăre pe rabin îi propune un joc:
- Uite ovreiule, lumea spune că eşti un înţelept, hai să ne punem câte o întrebare, cine nu ştie răspunsul, plăteşte câte o mie de lei.
- Vai de mine, se vaită rabinul, dumneavoastră sunteţi aşa un mare profesor, o să-mi luaţi toţi banii.
Ca să-l prindă în joc, Cuza îi spune:
- Dacă nu ştii să răspunzi la întrebarea mea, plăteşti o mie, iar dacă eu nu ştiu răspunsul plătesc o sută de mii.
Rabinul refuză, dar n-are încotro, şi jocul întrebărilor începe:
- Spune-mi, ovreiule, la ce dată a fost lupta de la Călugăreni?
- Nu ştiu, spune rabinul, poftim o mie de lei.
- Hai e rândul tău, îl îndeamnă Cuza.
Rabinul se gândeşte o clipă şi întreabă:
- Ce este galben pe spate, verde pe burtă, mănâncă raci, fluieră şi

zboară noaptea?
Cuza asudă, iese pe culoarul trenului, răsfoieşte Enciclopedia şi abătut, îi numără rabinului suta de mii.
- Acum spune-mi ce este galben pe spate, verde pe burtă, mănâncă raci, fluieră şi zboară noaptea?
- Poftim mia!

Băiat bun
- Dragul meu, uneori îmi vine să cred că m-ai cerut în căsătorie doar fiindcă mătuşa mea mi-a lăsat câteva sute de mii de dolari prin testament.
- Nu fi caraghioasă iubita mea, te-aş fi luat de nevastă chiar şi dacă altcineva ţi-ar fi lăsat bani ăştia.

Celibatarul
Peţitorul: Cum se explică faptul că dumneata, un bărbat atât de drăguţ, nu eşti însurat?
Herşel: Fiindcă ori de câte ori am întâlnit o fată care gătea ca mama, arăta ca tata.

Maniac sexual
Şmuel şi nevastă-sa Şlomit sunt în pat. El o sărută pe umăr:
- Şlomit… Ai vrea să…
Şlomit:
- Am o migrenă groaznică. Ştii ce zi am avut. Maică-mea mă înnebuneşte, fetele de la birou m-au rugat să le dau o mână de ajutor, n-am avut o clipă liberă, sunt sleită de puteri…
Şmuel:
- Ştiu, înţeleg, nu-i nimic.
Şlomit:
- Mă supără teribil stomacul. Cred că din cauza mielului. Hoţul ăsta de măcelar m-a tras pe sfoară; carnea nu era proaspătă.
Şmuel:
- Nu-i nimic. Înţeleg.
A treia noapte, Şmuel face o nouă încercare. De data asta Şlomit sare ca arsă:
- Ce-i cu tine? Ai devenit un maniac sexual! Trei nopţi la rând?

Precis, evreu…
La prezentarea unui film participă spectatori de diferite naţionalităţi. Într-un episod, prin deşertul încins, înaintează cu greu un bărbat şi o femeie. La un moment dat, bărbatul scoate o portocală şi i-o oferă femeii. După vizionare, nişte spectatori discută între ei: de ce naţionalitate este bărbatul?
Francezul: - Numai un francez ar putea fi atât de galant cu o doamnă.
Englezul: - Nu, nu poate fi decât un englez, numai el ar fi putut da dovadă de atâta reţinere.
Evreul: - Ce vorbiţi, domnilor, ăsta e precis evreu. Cine ar mai fi putut să facă rost în deşert de o portocală?

Nu se grăbeşte
Isac Goldman, proprietarul societăţii „Twine” din New York, se îndreaptă spre casă, când a început să plouă. În câteva minute ploaia s-a transformat într-un adevărat potop. Udat până la piele, Ia Isac a căutat un loc în care să se adăpostească, dar singura uşă deschisă era la o veche biserică pe frontonul căreia stătea scris cu litere mari: „Intră şi vei fi salvat”.
Aşa că Isac a intrat.
Înăuntru, un preot invita lumea „Veniţi la Iisus”. Isac a ascultat respectuos, iar la sfârşitul slujbei preotul a anunţat.
- Toţi cei ce vor să intre în Împărăţia Cerurilor să se ridice în picioare!
Toată lumea s-a ridicat, în afară de Isac.
- Dumneata, fratele meu din ultimul rând, a strigat preotul, nu vrei să intri în Paradis?
- Ba da, a răspuns Isac, dar nu mă grăbesc…

Pe ocolite
Un negustor a murit subit în piaţă, în timp ce se tocmea cu un client. Rabinul îl trimite pe şamăs s-o anunţe pe nevasta răposatului.
- Ai grijă, îl avertizează preotul. Vezi cum îi transmiţi ştirea, anunţ-o cu blândeţe şi cât mai pe ocolite.
Şamesul ciocăneşte la uşă.
Apare în prag o femeie.
- Aici locuieşte văduva Raşela? Întrebă el.
- Eu sunt Raşela şi locuiesc aici, răspunde femeia. Da nu sunt văduvă.
- Faci prinsoare? o întrebă şamesul.

Inuman
- Ei, ai găsit ceva de lucru? îl întreabă Iţic pe Şmuel.
- Mda. Dar e o muncă groaznică. Trebuie să fii pe şantier la ora şapte dimineaţa şi, dacă întârzii numai cinci minute, te dă afară. La prânz, ai doar un sfert  de oră, ca să înfuleci ceva. Şi când fluieră maistrul, trebuie să reîncepi lucrul numaidecât. Seara, munca se încheie la ora şapte, nu poţi să tragi chiulul, e mai rău ca la ocnă. Iar toată ziua trebuie să cari lăzi de cel puţin cincizeci de kilograme. Le urci în spinare şi dacă mergi normal şi nu alergi, maistrul te înjură de mama focului. N-ai nici o secundă ca să respiri, să-ţi tragi sufletul. Îţi jur că e mai rău decât pe plantaţiile de altădată, unde trudeau sclavii negri. Iar când te întorci acasă, frânt de oboseală, cazi ca un pietroi. A doua zi, la cinci dimineaţa, trebuie să fii iar în picioare, ca s-o iei d-a capo…
- Vai de mine, dar e oribil, e inuman. Şi de când faci munca asta?
- De mâine…

După câteva ore
Într-o zi, rabineasa l-a auzit pe bărbatul ei, rabinul, oftând:
- Oh, ce bine ar fi dacă şi femeile ar fi tot atât de îngăduitoare ca bărbaţii; ce frumoasă ar fi lumea.
Înciudată, nevasta rabinului i-a pregătit masa – un cocoş bătrân cu carne tare ca tovalul. Rabinul a mâncat fără să se plângă. Ce rost avea să înceapă iar să se certe?
A doua zi, nevastă-sa a fiert o găină tânără, foarte gustoasă şi, uimit, dar încântat, rabinul s-a lins pe buze.
- Am avut un motiv ca să procedez astfel, spuse rabineasa la sfârşitul mesei. Acum poţi să-ţi dai singur seama că femeia este mai bună decât bărbatul.
- Da, cred că ai dreptate, recunoscu rabinul, dar numai după ce a fost fiartă timp de câteva ore!

La şcoală
- Spune-mi, Şmil, întreabă profesorul, dacă ai o pară şi fratele tău îţi mai dă două, câte ai în total?
- Nici nu-mi bat capul să aflu. Zgârcitul ăla de frate-miu n-o să-mi dea niciodată nimic!
(Teşu SOLOMOVICI)


Comentariile cititorilor
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Georgiana ELEZĂU –o tânără ce speră să ne cucerească      [Poezie]
de Georgiana Elezău
Memorii      [Scrieri documentare]
de Demostene Botez
Jurământul lui Hipocrate      [Proză]
de Elena Florica Şuster
Grupaj de poezii      [Poezii şugubeţe]
de Constantin Puiu
Cartea cu anecdote circumcise      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Crocodilul de Botoşani şi mătuşa      [Poezie satirică]
de Ionel Bejenaru
Muribunda      [Proză]
de Viorel Buliga
Decebal Gavrilescu      [Scrieri documentare]
de Necompletat
Dumitru Petraş – un poet ajuns la vârsta semicentenară      [Poezie]
de Dumitru Petraş
Iluzie adevărată      [Poezie]
de Lavinia Anghel
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Alexandru Căzăcuţ
Fericirea s-a ridicat viguroasă din mormînt      [Schiţe]
de Costel Pricopie
Petec de toamnă      [Poezie]
de Cristian Bejan
Strămoşii      [Poezie]
de Doru Petrariu
Corespondenţa prof. Iosif E. Naghiu cu academicianul Mihai Ciucă      [Cronică]
de Paul Ungureanu
Mihai Ciucă în Jurnalul Marthei Bibescu      [Scrieri documentare]
de Paul Ungureanu
Eseu cu… papuaşi      [Eseu]
de Cezar Vasilescu
Plecarea din Troia      [Poezie]
de Viorel Buliga
„Fulgerul”      [Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei
La Ipoteşti, pentru Eminescu      [Scrieri documentare]
de I.D. Marin
Citind „Despre limit㔠de Gabriel Liiceanu (X)      [Analiză literară]
de George Manole