Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Marea antologie a glumei evreieşti
[Anecdote]
de Teşu Solomovici [alte lucrari ale acestui autor]

Explicaţie
Iankele a auzit într-o zi pe cineva spunând că la căldură obiectele se dilată şi că frigul le contractă. Se duce la rabin şi-l întreabă dacă e adevărat.
- Explică-mi. Dumneata eşti un om al lui Dumnezeu, trebuie să ştii dacă e adevărat.
- Sigur că e adevărat. Uite, de pildă: vara, când e cald, zilele sunt mai lungi, iar iarna, când e frig, zilele sunt mai scurte.

Om perfect
În secolul al şaptesprezecelea, Comunitatea evreiască din Vilna era în căutarea unui cantor al oraşului. Rabinul Moses Rivkes părea candidatul cu cele mai multe şanse, pentru acest post de mare cinste.
Totuşi, unii dintre conducătorii comunităţii se opuneau numirii cantorului Rivkes, deoarece vocea lui nu era la nivelul foştilor cantori ai Vilnei. Cazul a fost adus la cunoştinţa rabinului Shabetai Kohen care a spus că deşi dădea seama de deficienţa rabinului Rivkes în privinţa vocii, totuşi, îi susţinea candidatura. Întrebat de ce, argumentele sale au fost următoarele:
- Dacă citeşti Codul legilor evreieşti, constaţi că unui cantor bun i se cer următoarele: să fie însurat, să cunoască legea, să se teamă de Dumnezeu, să aibă o bună reputaţie şi să fie predecesorul unei voci plăcute. Rabinul Rivkes posedă primele patru calităţi într-o măsură satisfăcătoare. E adevărat că are o voce groaznică… dar – vă întreb – există om perfect?

Peţitorul
Un peţitor s-a dus la un tânăr sărac acasă, ca să-ncerce să-l determine să se întoarcă.
- Sincer să fiu, i-a spus tânărul nu m-aş însura decât cu o fată tânără, frumoasă, de familie bună, care să aibă o prăvălie.
- Ce spui! strigă indignat peţitorul. Dumneata, un sărăntoc, ai asemenea pretenţii? Nici nu eşti măcar prezentabil; cât despre situaţie, ce să mai vorbim. O fată ca cea pe care descris-o trebuie să fie nebună ca să se mărite cu unul ca dumneata.
Tânărul dădu din umeri.
- Nu-i nimic. Dacă are celelalte calităţi, nu mă deranjează…

Deosebirea
Un rabin înţelept a fost rugat să explice care este diferenţa dintre un om cinstit şi unul ticălos. Înţeleptul a răspuns:
- Adevărul este că atât omul cinstit, cât şi cel ticălos săvârşesc tot timpul păcate, însă cu o deosebire: omul cinstit ştie că păcătuieşte cât trăieşte, iar ticălosul ştie că trăieşte cât timp păcătuieşte.

Botez
Moritz Levy îngenunchează în faţa altarului, într-o biserică luterană.
„În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh, te botez şi îţi spun bine ai venit în împărăţia lui Christos”, rosteşte preotul, stropindu-l cu apă pe noul convertit.
Levy se ridică şi preotul îi strânge mâna.
- Acum că ai fost botezat, poţi să-ţi alegi un nume creştinesc dacă vrei, îi spune el. Te-ai gândit la asta?
- Da, domnule preot, îi răspunde Levy. Aş vrea să mă chem Martin Luther.
- Bravo, ai ales un nume creştinesc. Pot să te întreb din ce cauză?
- Da, explică fostul Moritz Levy, nu vreau să-mi schimb iniţialele de pe cămăşi.

Sfat prietenesc
Iţic:
- Să fiu al naibii dacă ştiu ce să fac. Tu ce-ai face dacă ai fi în pielea mea?
Şmil:
- O baie.

Încă o şansă
Şmil foarte bătrân şi foarte bogat:
- O să-l dau afară pe şoferul nostru. Astăzi era cât pe-aci să mă omoare, prin neglijenţa lui la volan.
Soţia, foarte tânără şi foarte plictisită:
- Iubitule, nu crezi că ar fi cazul să-i mai dai o şansă?

Antichităţi
Rivca:
- Ştii că am început să colecţionez antichităţi?
Raşela:
- Da, - ţi-am văzut bărbatul.

Lumbago
Doi soldaţi se află într-un compartiment de tren, împreună cu un rabin. Spre nemulţumirea acestuia, tinerii discută despre băutură, despre femei, despre sex.
La un moment dat, unul dintre cei doi soldaţi începe să citească un ziar, se opreşte asupra unui cuvânt şi-l întreabă pe rabin:
- Domnule, vă rog, ce e aia lumbago?
Ca să se răzbune, rabinul îi răspunde ţâfnos:
- Este o boală dureroasă, provocată de abuzul de femei şi de alcool. Dar de ce întrebi?
- Fiindcă scrie aici că de boala asta suferă rabinul şef!

Sună telefonul
- Levy la aparat.
- Domnule Levy, aici e secretara domnului doctor Blum. Nu aţi

achitat încă nota de plată pentru vizita particulară de luna trecută şi domnul doctor este foarte supărat.
- Okay! Spune-i să ia două aspirine şi dacă nu se simte mai bine, chemaţi-mă din nou săptămâna viitoare.

Prostii
Levy: - Domnule doctor, sufăr de halucinaţii.
- Doctorul: - Prostii! Ţi se pare! Ai vedenii.

Fixaţie
Psihiatrul: - E adevărat că a durut cam mult, doamnă Goldenberg, dar acum pot să-ţi dau o veste bună: te anunţ că te-am invitat de fixaţia dumitale că eşti regina Angliei.
Doamna Goldenberg: - Vai, îţi mulţumesc, doctore. Sunt atât de fericită.
Îşi îmbracă mantoul şi, înainte de a pune mâna pe clanţă, i se adresează doctorului:
- A! Era să uit. Săptămâna viitoare sunt foarte ocupată, aşa că n-am să pot trece pe la dumneata. Fii drăguţ şi trimite-mi nota de plată la palatul Buckingham!

Veterinarul
- Leia, nu mă simt bine. Cheamă veterinarul.
- Veterinarul? Ce, ai înnebunit? De ce veterinarul?
- De ce? Fiindcă muncesc ca un cal, trăiesc ca un câine, mă culc cu o vacă…
- Şi mănânci ca un porc…

Motiv
- Poftim? Vrei să plătesc cincizeci şi cinci de dolari pentru camera mea din hotelul dumitale? Asta e nemaipomenit.
- În preţul acesta e inclusă şi masa, dle Haim.
- Da, dar eu n-am mâncat aici.
- Asta e vina dumitale. Masa v-a stat la dispoziţie.
- Atunci îmi datorezi dumneata cincizeci şi cinci de dolari.
- Pentru ce, mă rog?
- Pentru sărutul nevestei mele, Rifca.
- Dar eu nu v-am sărutat nevasta.
- Asta nu e vina mea. Ea ţi-a stat la dispoziţie.

Ar fi fost mai bine
Marele filozof Lekish, cel mai înţelept om din Helem, a avut odată o discuţie cu un căruţaş, nu prea luminat la minte.
- N-aş vrea să-l mânii pe Dumnezeu, i-a spus Lekish, dar cred că în ceea ce priveşte Creaţia a săvârşit o mare greşeală.
- Ce fel de greşeală? a întrebat căruţaşul.
- Cred că ar fi fost mai bine dacă femeile ar fi născut la fel ca găinile.
- Ce?! Să clocească ouă?
- Da. Oricum ar fi fost mai bine pentru soţi. Să zicem că un bărbat ar fi vrut să mai aibă un copil. I-ar fi spus nevestei sale: „Iubito, mai cloceşte un ou!”. Iar dacă nu şi-ar fi dori încă un copil, n-ar fi trebuit să spună decât: „Iubito, fă-mi o omletă!”.

Bucata mai mică
Sami, care are doisprezece ani, participă la barmitzva vărului său.
După ceremonie, bunica le serveşte fiecăruia câte un pahar cu lapte şi, în mijlocul mesei, pune un platou cu două prăjituri de casă. Una dintre bucăţi este puţin mai mare decât cealaltă.
Sami, care nu a primit o educaţie prea grozavă acasă, ia bucata cea mai mare şi o vâră în gură. Vărul lui, care a avut parte de o educaţie aleasă, îi priveşte cu dispreţ.
- Ce-i cu tine, exclamă el, nu ştii să te porţi în societate?
- De ce? întreabă Sami, sincer surprins. Ce-am făcut?
- Ai luat bucata cea mai mare. Nu ştii că trebuie s-o iei pe cea mai mică?
- Dar tu ce-ai fi făcut dacă ai fi întins mâna primul?
- Fireşte, aş fi luat prăjitura mai mică.
- Atunci de ce faci gălăgie? Ţi-a rămas bucata pe care ai vrut-o.

Banii
Moşe, un tip vesel de felul lui, părea în dimineaţa aceea mohorât şi supărat.
„Ce-i cu tine”, îl întrebă Şloime, „ai necazuri?”
„Nevastă-mea”, se plânse Moşe. „Toată ziua îmi cere banii”.
„Dar pentru ce îi trebuie atâţia bani?” – se miră Şloime.
„De unde să ştiu”, răspunse Moşe. „Până acum nu i-am dat nici un şfanţ”.

Ateul
Iancală cizmarul era un ateu declarat dintotdeauna şi nu pierdea nici o ocazie s-o declare în public.
Într-o bună zi, la vârsta de 80 de ani, el intră într-o sinagogă de Iom Kipur şi începe să se roage cu fervoare.
„Am auzit că nu crezi în Dumnezeu”, exclamă rabinul surprins. „De ce te rogi aşa?”
„Oi fi eu ateu”, răspunde Iancală, „dar sunt şi un om practic. Ce se întâmplă la vârsta mea, dacă totuşi am greşit?” (Teşu SOLOMOVICI)


Comentariile cititorilor
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Cristian Bejan – un poet îndrăgostit de culorile toamnei      [Poezie]
de Cristian Bejan
Gazeta Dorohoiului      [Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei
Eseu cu… noroc şi nenoroc      [Eseu]
de Cezar Vasilescu
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Mihai Munteanu
Crocodilul de Botoşani şi iarna 2006      [Poezie satirică]
de Ionel Bejenaru
Românul şi primele sărbători de primăvară      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Marea antologie a glumei evreieşti      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Bogăţia lui Remus      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Actor amator      [Proză]
de Gheorghe Chiţac
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Vasile Iftimie
Perechea de mănuşi şi anii grei de puşcărie      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Tranzacţia      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Oana Cătălina Ninu
La concert      [Proză]
de Viorel Buliga
Violonistul      [Proză]
de Andrei Alex Mihăescu
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Viorel Buliga
La rând      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Discrete sacrificii pe altarul devotamentului      [Fabulă]
de Costel Pricopie
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Doru Petrariu
Polemică între Mihai Eminescu şi scriitorii botoşăneni      [Scrieri documentare]
de Nicolae Iosub
Poezii şugubeţe      [Poezii şugubeţe]
de Constantin Puiu