Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Marea antologie a glumei evreieşti
[Anecdote]
de Teşu Solomovici [alte lucrari ale acestui autor]

Prăjitura
Un evreu este invitat pentru cina de vineri seara la un comerciant bogat. El mănâncă, cu poftă, din toate bucatele, ba îi mai şi cere gazdei reţeta prăjiturii.
- Este simplă, răspunde ea, iei o jumătate de kg de făină, două sute de grame de zahăr, zece ouă, un pahar de ţuică veche şi două sute de grame de stafie… Săracul notează cu conştiinciozitate şi se întoarce acasă, unde a doua zi povesteşte soţiei sale ce a mâncat.
- Şi mai ales, încheie el, au avut o prăjitură extraordinară.
- Ai cumva reţeta ei, întreabă soţia, poate aş încerca să o fac şi eu…
- Ar fi teribil, spune el, iei o jumătate de kg de făină…
- N-am decât un sfert, răspunde biata femeie.
- Adaugi două sute de grame de zahăr…
- Na-m decât câteva linguriţe… o să meargă şi aşa.
- Pui zece ouă…
- N-am decât trei… o să trebuiască să ne mulţumim şi cu atâta.
- Un pahar de rom…
- Să mă duc să caut?
- Şi mai pui şi stafide…
- În viaţa mea n-am văzut…
- Hai, s-o facem şi fără ele.
Femeia prepară prăjitura, o serveşte pe masă pe tava ei cea mai frumoasă, o taie în două, îi oferă soţului ei o jumătate şi gustă din bucata ei.
- Este ciudat, zice ea. Nu pot să-i înţeleg pe bogătaşii cărora l place să mănânce chestii de astea…

Poştă economică
- Ce faci, Rebeca?
- Îi scriu o scrisoare fiului nostru...
- De ce, scrisoare? Mai bine trimite-i o carte poştală netimbrată. El o să-ţi recunoască scrisul, o să o citească şi va refuza să o primească...

Biletul de tren
La coborârea din tren Iossel moare de râs... Moşe care a venit să-l aştepte, îl întreabă ce s-a întâmplat.
- Închipuie-ţi, adineauri, intră în compartiment controlorul şi îmi aruncă o privire care spunea că n-aş avea bilet...
- Şi?
- Eu m-am uitat la el ca unul care are... şi el n-a îndrăznit să mi-l ceară.

Vinul
Un rabin a invitat la cină pe un preot catolic.
- V-a plăcut? întreabă evreul.
- Excelent! Spune preotul: crapul a fost minunat, gâtul de gâscă, puddingul, toate au fost foarte bune.
- Şi vinişorul meu din Israel?
- Dacă îmi daţi voie, cred că a fost botezat...
- Ei şi ? Dacă este botezat, este mai puţin bun?

Botez
Efraim s-a botezat catolic; vine postul paştelui şi preotul care l-a botezat îl surprinde mâncând o halcă de carne de vită la grătar.
- Aşa posteşti, îl întreabă preotul, mâncând carne de vită?
- Dar scuzaţi-mă, părinte, asta nu este carne, este un păstrăv!
- Să ştii, Efraim, că nu-mi place ca oamenii să-şi bată joc de mine...
- Părinte, cum aş îndrăzni să-mi bat joc de dumneavoastră? Aduceţi-vă aminte de ziua în care m-aţi botezat; nu m-aţi spus, dumneavoastră: „Efraim, până acum ai fost evreu, de acum eşti catolic” Şi eu i-am spus bucăţii ăsteia de carne: „Până acum ai fost bou, de acum înainte eşti peşte!”

Juma-juma
Neuman şi Goldberg, de mult timp asociaţi, hotărăsc să-şi lichideze afacerea şi să se despartă. Le rămâne un beneficiu curat de 500.000 de shekeli.
- Când voi putea să-mi iau cele 250.000 ale mele? întreabă Neuman.
-

Niciodată, răspunde Goldberg.
- Cum aşa? Afacerea a fost comună. Am creat-o doar împreună.
- Este adevărat. Dar câţi bani ai adus tu la pornire?
- Nimic, o ştii doar bine... Dar mi-am adus toată experienţa!
- Ai dreptate: tu îţi iei experienţa, iar eu... banii!

Iarăşi?
Aron şi Iossel sunt certaţi de multă vreme. Un prieten îi invită, cu ocazia sărbătorilor, să se împace şi să-şi dea mâna:
- Uitaţi de certurile voastre din trecut şi gata!
Cei doi sunt de acord şi se îmbrăţişează:
- Îţi doresc tot ce îmi doreşti tu, spune Aron.
- Iarăşi începi?

Două posibilităţi
- De ce eşti aşa de amărât, Hirsch?
- Trebuie să mă prezint în faţa comisiei de revizie
- Şi asta te impresionează atât de mult?
- Aş vrea să te văd pe tine într-o situaţie asemănătoare!
- Fii rezonabil, măi omule; la urma urmelor, ce rişti? Eşti chemat? Ei şi? Există două posibilităţi: te ia, sau nu; dacă nu te ia, e bine. Dacă te ia, iarăşi există două posibilităţi: sau te trimit pe front, sau în spatele frontului; dacă te trimit în spatele frontului iarăşi e bine. Dacă te trimit pe front, apar două posibilităţi: să te trimită în tranşee sau la paza comandamentului. La pază este din nou bine. Dacă ajungi în tranşee sunt iarăşi două posibilităţi: să fie o rană uşoară sau una mortală. Dacă eşti rănit uşor, e bine. Dacă mori – din nou două posibilităţi: să fii înmormântat singur, ceea ce e bine, sau să fii înmormântat împreună cu alţii sub cruce. Şi pentru atâta lucru, ca să fii înmormântat împreunăcu nişte bieţi creştini, îţi faci tu probleme?

Doi fraţi
Isac este pe patul de moarte şi le spune băieţilor lui:
- Ultima mea rugăminte, băieţi, este ca atunci când vă veţi căsători s-o faceţi numai cu evreice credincioase; altfel mă voi zvârcoli în mormânt.
- Îţi promitem, tată, îţi promitem!
Isac moare liniştit.
Curând cei doi băieţi sunt despărţiţi de valurile vieţii… Peste doi ani se reîntâlnesc, cel mare este însoţit de o femeie splendidă, dar care este evident neevreică.
- Bravo, îi spune cel mic, ştii ce ne-a spus tata. Şi fără să aştepte un răspuns, pleacă.
Mai trece o bună bucată de vreme până ce doi se reîntâlnesc; de astă dată tânărul este
Însoţit de o femeie foarte frumoasă, care nici ea nu are trăsături iudaice.
- Felicitări, îi spune fratele cel mare. Şi tu erai cel ce îmi făcea reproşuri…
- Por să-ţi explic cu uşurinţă faptele mele. Am încheiat acest mariaj tocmai pentru ca tata să se poată întoarce din nou, în mormânt şi să ajungă în poziţia normală.

Medicamentul
Iossel a făcut o gripă îngrozitoare; ţi se rupe inima de el, când îl auzi cum tuşeşte. Ciudat, medicul îi prescrie un purgativ foarte puternic. Iossel ia şi a doua zi, când medicul revine, îl întreabă:
- Mai tuşeşti?
- Cine mai îndrăzneşte?

Cine-i mama?
- David, ascultă-mă cu atenţie.
- Da, tată!
- Spune-mi, tu trebuie să ştii, cine a fost mama lui Moise?
- Da, tată. A fost fiica faraonului…
- Nu fi prost, copile, ea nu a făcut altceva decât să-l salveze din apă.
- Asta o spune ea!

(Teşu SOLOMOVICI)


Comentariile cititorilor
petronela [01 May 2006 | 21:30:11]
am ras cu lacrimi
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Cristina ŞOPTELEA, o maestră a versului      [Poezie]
de Cristina Şoptelea
Crocodilul de Botoşani şi Paştele 2006      [Poezie satirică]
de Ionel Bejenaru
Marea antologie a glumei evreieşti      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Sonete      [Poezii şugubeţe]
de Constantin Puiu
Cu nea Floricel      [Proză]
de Viorel Buliga
Atac la persoană      [Proză]
de Cezar Vasilescu
Grupaj de poezie      [Poezie]
de Doru Petrariu
Domn’ Petrică      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Ameninţarea unui cenaclu cu identitate în alb      [Cronică]
de Necompletat
Fără titlu      [Proză]
de Elena Florica Şuster
Alexandru Hrib      [Scrieri documentare]
de Necompletat
Tunica      [Poezii şugubeţe]
de Viorel Buliga
Inscripţie      [Poezie]
de Anamaria Aura Bejenaru
Păcatele trecute şi mărturisite le iartă pe cele viitoare      [Fabulă]
de Costel Pricopie
Grupaj de poezie      [Poezie]
de Ştefan Roşu
Un an de suferinţă la Botoşani      [Scrieri documentare]
de Nicolae Iosub
Memorii      [Proză]
de Demostene Botez
Eseu cu… norocul vieţii      [Eseu]
de Cezar Vasilescu
Aud frunzele toamnei      [Poezie]
de Anamaria Aura Bejenaru
„Glasul singurătăţii”      [Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei