Dintre toţi zeii egipteni, cel mai uman şi venerat a fost Osiris care, căsătorit cu preafrumoasa Isis, a învins moartea, simbolizând, astfel reînvierea periodică a oamenilor şi a naturii, cu regnurile ei, animal şi vegetal,, fiind totodată, zeul fertilităţii, unii dintre slujitorii săi mai devotaţi dovedindu-se Nilul, binefăcător şi creator de roade pământeşti. Duşmanul lui Osiris a fost reprezentantul răului prin ucigaşul Seth, de care sunt legate moravurile sălbatice ale oamenilor care ajungeau, uneori să se mănânce între ei, de unde ne-a rămas şi sintagma: „Cei mai mulţi oameni mor, deoarece se mănâncă unii pe alţii” referirea făcându-se de-a lungul miilor de ani nu atât la canibalism, cât la războaie şi la ura animalică, sângeroasă, cu care oamenii se jefuiesc şi se ucid între ei. Întreaga misiune a zeului Osiris şi a zeiţei Isis este civilizatoare ,iar fastul şi nefastul, ca însemne ezoterice, au la bază fenomene determinate de existenţa celor două divinităţi: de bine sau de rău.
Prin această viziune, egiptenii considerau şi aritmologia sau numerologia. Numărul unu, de exemplu, unitatea, era recfeptat în relaţie directă cu zeul iniţial suprem, Soarele, deci Ra, din bcare provin celelalte zeităţi, şi în primul rând Osiris. Doimea vine nu ca o opozantă, ci ca o completare a unităţii, cum ar fi soarele şi luna ce se reîntregesc reciproc. Numerele sunt, astfel, faste.
Triada se găseşte frecvent în compunerea familiei zeilor locali, ai nomelor, alcătuită din tată, mamă şi
|
moştenitor. Modelul triadei a fost chiar cel al triadei esenţiale: Osiris, Isis şi fiul lor Horus. Numărul patru corespunde celor patru puncte cardinale în care se aşază altarele templelor. Numărul cinci este, de asemenea, fast, deoarece faraonul are cinci nume, iar templele cinci capete. Numărul şase este mai rar întâlnit în cultul zeilor, iar şapte foarte des. Găsim adesea grupări de câte şapte zei şi zeiţe: Ra, cu şapte suflete, Hathor cu şapte respiraţii de lumină ale celor şapte zile din săptămână. Dar şapte are încă o mulţime de semnificaţii, şapte ani de creştere ai omului, pe care dobândindu-i poate el însuşi procrea- De trei ori câte 7=21 este o cifră nefastă, fiindcă este legată de uciderea lui Osiris de către Seth, antizeitatea crimei. Un număr nefast şi aducător de nenoroc era şi nunărul 72 fiindcă acesta a fost numărul conspiratorilor. În schimb 70, cât a ţinut doliul, este un număr fast, iar faraonilor tot atâta vreme li se ţinea doliu. Fast era şi 42, numărul judecătorilor din Lumea de Dincolo, devenită Împărăţia lui Osiris, numită de atunci Regatul Tăcerii, care ne aduce cu gândul la Masa Tăcerii a lui Brâncuşi, dedicată muzicienilor căzuţi în primul război mondial, cu 12 scaune, câţi apostoli a avut şi Isus şi, deci, număr fast.
În toate epocile istoriei umanităţii se nasc mitologii noi şi, cum spunea G. Călinescu, „toate numerele trebuie considerate faste”.
(Cezar Vasilescu – Lumea ca Eseu)
|
