Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Eseu cu… fericirea īn dragoste
[Eseu]
de Cezar Vasilescu [alte lucrari ale acestui autor]
Acum un deceniu a apărut o masivă culegere din literatura finlandeză cu titlul „Nuvele finlandeze”. Adică din ţara „Kalevalei” şi a „Rapsodiei finlandeze” a compozitorului Sibelius, al cărei pămānt sclipeşte īn atmosfera nopţii boreale cu aproape 100 de mii de locuri, Finlanda, numindu-se metaforic şi „Ţara celor 1.000 de lacuri”. Şi suedezii şi ruşii au stăpānit-o vreme īndelungată, īncāt finlandezii n-au avut mult timp o limbă proprie īn literatura naţională.
Despre originala civilizaţie finlandeză, savantul romān Nicolae Iorga spunea: „Supt un cer neīndurător, īntr-o natură a cărei poezie diafană nu īnlocuieşte lipsa posibilităţii unei vieţi omeneşti mai dese, trăiesc 3-4 milioane de locuitori care n-au supărat niciodată pe nimeni. Acest popor finlandez reprezintă īnflorirea modernă a uneia dintre cele mai vechi rase ale lumii care dăinuieşte acolo, īn lupta cu cel mai neprielnic mediu, īncă din zilele lui Tacit”. Īntr-adevăr, īn numeroasele sale „Istorii” şi „Anale” marele istoric latin Publius Cornelius Tacitus face referiri, mai ales īn „Neamuri şi locuri nordice”, la finezii care „īşi īndurau clima” făcānd din ei „oameni curajoşi şi luptători, īn primul rānd, cu natura locurilor pe care vieţuiesc”: o iarn㠄rea, crudă şi prelungită, cu tot atāta timp īntunecat, culorile cele mai des īntālnite fiind albul zăpezii şi negrul īntunericului”.
Īntr-un asemenea cadru, aproape neschimbat īn natură, ca şi cum n-ar fi trecut secole şi secole, scriitorul Larin Kyosti a scris nuvela „Cāntăreţul lapon” cu subtitlul „Tragerea la noroc a fericirii – o povestire din Laponia”. Chiar de la acest subtitlu ai bănuiala că vei citi o nuvelă satirică, prin care autorul şi-a propus să combată o tradiţie depăşită: „Cum să-ţi cāştigi fericirea īn dragoste la noroc”? Fiindcă despre căsătoria īn Laponia este vorba. Dar nu-i aşa. Nuvela e scrisă de auto cu o
mare simpatie faţă de personaje şi respect pentru această tradiţie care cere īnţelepciune. Căci mai mulţi locuitori ai acestei zone friguroase, cu ierni foarte lungi şi zile puţine care se deosebesc de nopţile ce-i dau lumii culoarea neagră, sunt nomazi. Există şi localităţi stabile, cu case de lemn. Dar pentru odihna de-o noapte. Oamenii īşi tot caută (īn nuvela lui Larin Kyosti) un loc care să le asigure un trai bun pentru o vreme mai īndelungată şi, neapărat, pe maluri de rāuri „dulci”, unele chiar cu apa mai caldă decāt aerul; iar, uneori, chiar „fierbinţi” faţă de atmosferă. Cāntăreţul lapon cu numele de Inoksa, stăpān pe-o sanie şi-un ren şi īncă o sanie legată īn urma cu tot ce-i necesar īntemeierii unei familii (cort, vase, unelte casnice, īnvelişuri călduroase din piei de ren) coboară din munţi spre o localitate de pe rāul de jos cu gāndul hotărāt să se īnsoare. Tot satul intră īn alertă la auzul cāntecului său semnificativ (conform obiceiului). Şi a doua zi viitorul mire este obligat să stea īn cortul său, pus pe picioare ceasuri īntregi. Pānă cānd o fată deschide „uşa” ca pe-o cortină. Din īntreaga mulţime de candidate la măritiş, ea l-a ales. Bineīnţeles, de acord cu părinţii şi īntreaga ei familie, ţinānd seama de cele mai nesăbuite criterii: e bărbat frumos, ea trebuie neapărat să se mărite etc. Esenţial rămāne īnsă momentul īn care bărbatul poate avea cel mai mare noroc de pe Pămānt. Şi cāntecul tocmai despre această speranţă vorbeşte. Iar finalul nuvelei ne spune că va fi fericit. Deci iubirea e o stare, deşi superficialii glosează la sentiment. E singura investiţie divină (ea fiind eroina principală a Bibliei), īn care lacrimile pot fi şi de bucurie. (Cezar VASILESCU)

Comentariile cititorilor
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Cānd amatorismul primează profesionismului      [Editorial]
de Ioan Rotundu
Nu-i nimeni      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Articolul      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Viorel Buliga
Carte poştală      [Schiţe]
de Elena Florica Şuster
Dis de dimineaţă      [Schiţe]
de Viorel Buliga
Naşul      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Romānul şi periuţa      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Aventură      [Proză]
de Vasile Fetescu
Oaia social-democrată      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Moldova literară      [Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei
Mihai Munteanu – Antologia versurilor dragi      [Scrieri documentare]
de Ionel Bejenaru
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Dumitru Lavric
Bărbaţii altor femei      [Proză]
de Elena Cardaş
Amintiri cu chipuri, locuri şi īntīmplări      [Schiţe]
de I.D. Lăbuşcă
Locuri şi legende      [Scrieri documentare]
de Dumitru Lavric
Lacrima ploii      [Reportaj]
de Adelina Fulga
Eseu cu… fericirea īn dragoste      [Eseu]
de Cezar Vasilescu
Petru Manoliu – un mare eseist şi publicist remarcabil      [Eseu]
de Paul Ungureanu
Pupăza din tei      [Poezii şugubeţe]
de Dumitru Monacu
Insulte grave      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Răspundere      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Crocodilul de Botoşani şi Moş Nicolae 2005      [Poezie satirică]
de Ionel Bejenaru
Cartea cu anecdote circumscrise      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Birtul lui Radu      [Schiţe]
de Ioan Rotundu