Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 

 
Blogul lui Rotundu
Istoricul comunei Leorda
[File de monografie]
de Mihai Huţanu
Activitatea comercială din localităţile comunei s-a desfăşurat în strânsă legătură cu cea a localităţilor mai însemnate din zonă, Botoşani, Dorohoi şi Bucecea, pe pieţele acestora leordenii vânzându-şi produsele de care dispuneau, cereale, animale şi produse animaliere, legume. Tot de pe pieţele menţionate erau procurate produsele de care sătenii aveau nevoie în gospodării.
Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea în satele comunei au existat prăvălii şi dughene, unele aparţinând localnicilor, altele unor etnici evrei care s-au stabilit în comună pentru a face comerţ. La 1891 existau la Leorda 5 cârciumi şi 8 comercianţi, iar la Dolina 3 cârciumi şi 3 comercianţi. Desigur ele activau cu mult înainte de a fi atestate documentar. În 1901 existau un număr de 7 debite de băuturi spirtoase, care aveau ca proprietar pe Iacob Dudac, acesta deţinea două cârciumi, una în Costineşti şi una în gara Leorda. Mihai Alexandrescu deţinea o cârciumă în Leorda, Neculai Maxim deţinea o cârciumă tot în Leorda. Ion Cristian şi Petre Mihailciuc deţinea câte o crâşmă în Dolina, iar Mihai I. Rusu deţinea o cârciumă în Costineşti. Cele trei sate aveau o populaţie de aproximativ 1500 locuitori, ceea ce înseamnă că la o cârciumă reveneau 215 locuitori. Pentru mărfurile introduse la vânzare în decursul perioadei 1 aprilie - 1 septembrie 1901 s-au plătit taxe totalizând 2037 lei, o sumă însemnată, fapt ce dovedeşte că vânzările erau destul de mari. În 1912 au existat 5 cârciumi şi 11 dughene, pentru ca în 1919 numărul cârciumilor să fie tot de 5, dar cel al dughenelor a scăzut la 5. Până în anul 1949 numărul cârciumilor şi al dughenelor s-a menţinut ridicat, concurenţa dintre comercianţi fiind destul de puternică, cu efecte benefice asupra cumpărătorilor care puteau să aleagă marfa cea mai ieftină şi de mai bună calitate.
Din anul 1949, conform Decretului privind organizarea cooperaţiei de consum şi în comuna noastră s-a înfiinţat Cooperativa de consum Leorda. Pentru constituirea fondurilor necesare desfăşurării activităţii comerciale, cooperativa a preluat fondurile băncii populare „Ştefan cel Mare”, care a fost desfiinţată. Fondurile cooperativei au fost mărite şi prin
contribuţia obligatorie a sătenilor. S-au înfiinţat de către cooperativă 5 magazine mixte, câte unul în Costineşti, Dolina, Mitoc şi două la Leorda. Magazinele au funcţionat în localuri închiriate. În 1959 s-a mai înfiinţat un magazin în incinta I.A.S. Leorda. Odată cu înfiinţarea magazinelor mixte s-au înfiinţat şi 5 bufete, câte unul în satele Costineşti, Dolina şi Mitoc şi două în Leorda. După 1960 s-a construit un local pentru magazin mixt şi bufet în centrul civic al satului Leorda, iar în 1971 încă un local, cu etaj, în zona Leorda-gară.
De la înfiinţarea în 1949 până în 1989, Cooperativa de consum a fost singura unitate comercială din comună, care a aprovizionat populaţia cu produse alimentare şi industriale, totodată a achiziţionat produse agricole de la ţărani la preţuri neconvenabile pentru aceştia, uneori a condiţionat vânzarea unor produse industriale deficitare cu plata lor în natură.
Cooperativa de consum a deţinut şi secţii de prestări servicii şi de producţie: frizerie, cizmărie, croitorie, gogoşerie, de prelucrare a laptelui, prelucrarea lemnului şi ţesut covoare. După 1989 nu a mai funcţionat nici una dintre acestea, activitatea Consumcoop Leorda cunoscând un puternic declin, fiind concurată cu succes de societăţile comerciale private care au apărut după 1989. În prezent în comună există un număr de 17 societăţi private care au ca obiect de activitate comerţul cu băuturi alcoolice, mărfuri alimentare şi industriale.
În prezent Consumcoop Leorda deţine un număr de 6 unităţi, magazine şi bufete. În total pe comună există 23 unităţi comerciale revenind 115 persoane la o unitate comercială. Din acest punct de vedere s-ar putea spune că aprovizionarea populaţiei cu bunuri de consum s-a îmbunătăţit, dar preţurile practicate sunt tot mai mari decât la oraşe şi nu diferă prea mult de la o unitate la alta. Din această cauză mulţi săteni, mai ales când au de făcut mai multe cumpărături, preferă să se deplaseze la Botoşani, unde preţurile sunt mai mici.
De la înfiinţare şi până în prezent Cooperativa de consum Leorda a avut ca preşedinţi pe Constantin Ciobanu, Vasile Măniga, Ioan Matei, Savel Alexandru şi Ioan Savinescu. (Mihai Huţanu)

Comentariile cititorilor
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Şi în literatură capra vecinului trebuie să moară      [Editorial]
de Ioan Rotundu
Popa Busuioc din Costeşti umblă beat non-stop      [Proză]
de Valentin Jantea
Pledoarie de KKT      [Pamflet]
de Florin Murariu
Oraşul pe diagonală      [Reportaj]
de Carmen Moraru
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Doru Petrariu
Poezie creştină      [Poezie]
de Eugen Nechifor
Reconstituirea II      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
La Obloane      [Necategorisit]
de Elena şi Octav Guţic
Interviu cu scriitorul Valentin JANTEA      [Interviu]
de Mircea Puşcaşu
Celebritatea lui Fedea      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Şeful moral      [Pamflet]
de George Manole
Istoricul comunei Leorda      [File de monografie]
de Mihai Huţanu
Românul şi „Când plouă, plouă şi-i trecut de ora nouă”      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Puii      [Nuvele]
de Ion Bobu
Întoarcerea Crocodilului de Botoşani      [Poezie satirică]
de Ionel Bejenaru
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Brânduşa Belciug
Grupaj de poezie      [Poezie]
de Mihai Munteanu
D’acasă TeVe      [Pamflet]
de Florin Murariu
Popas în Valea Miletinului      [Nuvele]
de Dumitru Ivan
Şoriceii s-au îndulcit din caşcavalul credinţei motăneşti      [Fabulă]
de Costel Pricopie
Poezii şugubeţe      [Poezii şugubeţe]
de Eugen Hruşcă
Creaţii folclorice autentice din zona Moldovei      [Cronică]
de Gabi Gomboş
Dicţionar special (II)      [Analiză literară]
de George Manole
Grupaj poezii      [Poezie]
de Paul Mircea Ioardache
Grupaj de pozii      [Poezie]
de Ioan-Catalin Melciu