Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
IONEL BEJENARU-CUNOSCUT ISTORIC ȘI PUBLICIST BOTOȘĂNEAN
[Interviu]
de Paul Ungureanu [alte lucrari ale acestui autor]

PAUL UNGUREANU: Cum a fost copilăria dvs. īn Botoşani – orașul grădină, īnainte de a fi industrializat?
IONEL BEJENARU: Anevoioasă, cum altfel. Erau doar anii de după război, unde urmele acestuia erau atāt de prezente… Īntr-un oraș plin īncă de moloz că, mde, bombardamentele aviației germane īși făcuseră efectul, plin de străzi desfundate căci, vorba ceea – ,,Scumpă urbe și frumoasă,/ Botoșani fără pavaj,/ Cine pleacă și te lasă/ Dă dovadă de curaj”, cu pāinea și alte produse de primă necesitate cartelate, cu un furnicar de căruțe, sănii, trăsuri și dricuri, cu un aspect edilitar care, mai degrabă, apropia orașul de sat, cu noian de restricții, cu noian de boli, īntre care cunoscuta poliomielită, ușile și ferestrele multor locuințe fiind īnnegrite de anunțuri de genul- ,,nu vă apropiați – pericol de contaminare poliomielită!”, cu untura de pește băgată forțat pe gāt la clasă, cu restricții de tot soiul și cu atātea altele.
P.U.: Cum erau vacanțele școlare īn perioada respectivă?
I.B.: Un cāt de cāt bun prilej de bătut mingea pe maidan, cu tovarășii de copilărie, de colindat terenurile de sport, de a practica eu īnsumi cāte puțin din toate – fotbal, box, tenis de masă, șah și, cum altfel, chiar jocul de cărți, tot un fel de sport, dacă vreți. De adăugat și mersul la scăldat īn iazurile tārgului, la ,,culesul” cireșelor și vișinelor altora, precum și punerea īn practică a giumbușlucurilor firești ale copilăriei.
P.U.: Din anii de școală primară și gimnazială, ce dascăli v-au marcat și au rămas īn sufletul dvs.?
I.B.: Mai īntāi o pomenesc pe īnvățătoarea mea de la Școala Elementară Nr. 3 din Lipovenime, Leia Rudich, evreică, de la care am īnvățat o excelentă gramatică romānească, apoi pe profesorii Aurel Dorcu (istorie), Eufrosina Costeschi (diriginte și profesor de limba romānă), Aurel Muraru (matematică), Ioan (Jean) Damian (geografie, anatomie, chimie), Vasile Arnăutu (geografie), la care aveam nota maximă doar pentru simplul fapt că eram un foarte tānăr filatelist, Domnia Sa fiind șeful filialei locale a A.F.R., Ecaterina Mirescu (limba rusă), Vasile Brehuescu, Nicolae Butelanc, Liviu Covalciuc (educație fizică), Maria (Maricica) Vasiliu (matematică), ,,cățea Mops”, cum o numeam, și totodată vecina mea de mahala, Elena Artimon (Constituția R.P.R.), Ioan Iurescu (fizică) și alții și alții.
P.U.: Dar din anii de liceu, ținānd cont că ați fost elevul unei prestigioase unități școlare, precum liceul ,,A.T. Laurian”?
I.B.: Mai īntāi profesorii de istorie, Aurel Dorcu și Dragomir Ștefan, continuānd cu Rebeca Segal (diriginte și profesor de chimie), Cecilia Boiarschi (matematică), Petru Ifrim (limba romānă), Dumitru Văcaru (fizică), Doru Blaj (ed. fizică), Ion Militaru (psihologie), ș.a.
P.U.: După absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii ,,Alexandru I. Cuza” din Iaşi (1973), timp de 8 ani aţi predat īn īnvăţămāntul botoşănean. Cum caracterizaţi cei 8 ani de activitate directă la catedră?
I.B.: Ca ani de entuziasm tineresc, de acumulare, valorificare şi satisfacţii profesionale, la Şcolile Stăuceni, Liceele Agricol (atunci), de Muzică (atunci), Textil (atunci), Şcoala nr. 6 (atunci), Liceul ,,M. Eminescu”, şi de nevoie şi altele.
P.U.: Din anul 1975 sunteţi muzeograf la Muzeul Judeţean Botoşani. Ce īnseamnă pentru Ionel Bejenaru cei 35 de ani de activitate muzeografică, ştiinţifică şi profesională?
I.B.: Mai īntāi şi īntāi, ctitorirea acestui edificiu cultural, parcurgerea mai multor etape pānă la finalizare. Şi nu uşoare. Orice s-ar spune, nici un lucru nu vine de la sine. Muzeul Judeţean Botoşani este rodul unor acţiuni de cercetare şi documentare intense, al cunoaşterii şi valorificării patrimoniului cultural al zonei Botoşanilor, al unei bine gāndite politici

de achiziţii şi donaţii şi, nu īn ultimul rānd, al unui bun directorat, asigurat de Paul Şadurschi. 35 de ani de activitate īn muzeu īnseamnă o viaţă şi cu bune, şi cu mai puţin bune. Īn acest sens bat şaua pe neputinţa de a organiza sesiunile ştiinţifice anuale ale Muzeului Judeţean care, altădată, aduceau la Botoşani elita muzeologiei şi istoriografiei romāneşti.
P.U.: Pe lāngă bogata activitate de cercetare, aveţi şi o susţinută activitate publicistică īn presa locală şi centrală. Cine v-a inoculat această pasiune pentru istorie? Dar pentru activitatea publicistică?
I.B.: Aş putea spune, privitor la inocularea pasiunii pentru istorie, că opera istorică rămāne factorul decisiv, mii de cărţi ţinānd de istoria naţională şi universală stāndu-mi la activ, citite şi disecate, atāt īn faptica, precum şi īn culisele evenimentelor, nu odată, mai importante decāt prima. Fireşte au fost şi īnrăuritorii dascăli Aurel Dorcu, Dragomir Ştefan, şi de ce nu tānăra profesoară atunci, Eugenia Cojocaru, din clasa a VII-a a Şcolii Elementare (gimnaziu) nr. 3 din Botoşani. Cāt priveşte publicistica, proaspăt pionier, am debutat īn ,,Scānteia pionierului”, apoi venind ,,Zori noi”, ,,Clopotul” (1972), ,,Caiete botoşănene” (īn corpul revistei ,,Ateneu” – Bacău), ,,Manuscriptum”, ,,Contemporanul”, ,,Ararat”, ,,Literatura şi Arta” (Chişinău), ,,Tribuna” (Cluj-Napoca) ş.a. Neapărat, şi īn anuarele Muzeului Judeţean Botoşani şi īntr-unele din omoloagele lor din Romānia.
P.U.: Ce are īn prezent pe masa de lucru istoricul şi publicistul Ionel Bejenaru?
I.B.: D-le profesor Paul Ungureanu, cum ştiţi prea bine, ediţia a doua ,,Dicţionarului Botoşănenilor”, revizuită şi (mult) adăugită faţă de prima, din 1994, cu includerea Botoşănenilor care o compun, cu termen (autoimpus) 2010, editarea unei monografii botoşănene, tot īn 2010, a unui volum de umor, ,,Lame de plānsul lumii” şi, nu se ştie, de unde-o mai sări iepurele.
P.U.: Ca istoric, ce apreciere aveţi īn legătură cu manualele de istorie īnainte şi după anul 1989?
I.B.: Indiscutabil, cele de dinainte se distanţează net. De altminteri, privitor la modul lacunar al prezentării istoriei militare a Romānilor īn actualele manuale şcolare, am scris īn revista ,,Viaţa Armatei” (Bucureşti).
P.U.: Cei care au rămas pe ,,baricadele” catedrei de istorie considerăm că prin reducerea orelor de istorie la o oră pe săptămānă īn īnvăţămāntul gimnazial şi liceal ca o lovitură dată sub centură de cei care de 20 de ani se chinuie cu aşa zisa reformă a īnvăţămāntului romānesc. Care este părerea dumneavoastră īn acest sens?
I.B.: Dacă este să mă exprim, avem de-a face cu o situaţie ,,īnnebunitoare”. Una de ignoranţă crasă a diriguitorilor şcolii romāneşti care, parcă, s-au angajat īntr-o competiţie anti-educaţională, anti-patriotică. Astfel, Istoria Neamului Romānesc se pierde īn negura prezentului!
P.U.: Prin ce se individualizează Muzeul Judeţean Botoşani de celelalte muzee naţionale din ţara noastră?
I.B.: Din start, conceptual, a fost gāndit ca un lăcaş al valorificării istoriei locurilor, al patrimoniului cultural botoşănean, componente fireşti ale marelui cadru naţional. Aici trebuie bătută şaua ca să priceapă diriguitorii, care-or fi ei, acum şi-n vecii vecilor.
P.U.: Activitatea muzeografică mai este o atracţie pentru tinerii din zilele noastre?
I.B.: Pentru cei care pricep adevăratele ei rosturi, da. Apoi, la noianul de facultăţi care īmpānzeşte harta ţării, avem de-a face cu o puzderie de facultăţi de muzeologie, cu o explozie de absolvenţi, puţini fiindu-le dat să se īnroleze serios īn viaţa de muzeu, īn complexitatea sa. Ştiţi ce? Măcar de-ar rămāne tinerii la calitatea de vizitatori de muzeu!
P.U.: Pe cānd o nouă ediţie a ,,Dicţionarului Botoşănenilor”?
I.B.: V-am răspuns deja - 2010. Ferm.
P.U.: Care este deviza dumneavoastră?
I.B.: Tot īnainte!

Sursa: www.luceafarul.net


Comentariile cititorilor
TXjpOlnIVK9i [28 June 2013 | 02:52:29]
wah ur table so big ar..only geng\' ppl can hv such a big table..my table only 1/2 of ur table size..lucky my office wiodnw aso can c klcc
kCQOTvDMyiHLnz [28 June 2013 | 06:03:32]
Awwwwwwww.......that\'s so cute! A very very happy new year to you & your family!!! Here\'s loikong forward to a fun, fabulous & fashionable year ahead! <3
NyTt68dlMC [01 July 2013 | 22:50:48]
Hey dr.First you need a web host to do this right. It will cost about $40 for everything inndilucg your domain name and all the apps you need.Next create your website with WordPress, because its easy and gets great results. In WordPress go to widgets, and add a rss widget to your site. Now you need to find the feeds you want and paste them in the widget.I help people get started with this and I dont charge to help. You can contact me.References :
NBQmX3qAN [03 July 2013 | 07:52:25]
Ana Moldovanu:Conform legislaţiei een viagroe, salariul Dvs se stabileşte een dependenţă de rezultatele individuale.Drept limită minimă şi garanţie a statului serveşte cuantumul minim garantat al salariului een sectorul real, care eencepeend cu 1 mai curent este stabilit een mărime de 1300 lei, calculat pentru un program complet de lucru de 169 ore een medie pe lună (Hotăreerea Guvernului nr. 260 din 25.04.2012).
uSQbepBuG [04 July 2013 | 13:35:26]
Que me1ximo!!! Vou assistir, vou grvaar, vou divulgar e dar minha opnie3o sincera, claro! =]Acho mais que perfeito vocea fazer essas coisas Um talento como o seu ne3o pode ficar somente no RJ.. o paeds inteiro tem que conhecer e aclamar ?Como sempre, me ORGULHO DEMAIS DE TE CONHECER!
DzO3l5U3Vb [05 July 2013 | 06:51:26]
ŠŠ°ŠæŠøшŠø ŠŗŠ¾Š¼ŠµŠ½Ń‚Š°Ń€ ŠœŠ¾Š¶ŠµŃ‚Šµ Š“Š° ŠøŠ·ŠæŠ¾Š»Š·Š²Š°Ń‚Šµ тŠµŠ·Šø HTML ŠµŃ‚ŠøŠŗŠµŃ‚Šø Šø Š°Ń‚Ń€ŠøŠ±ŃƒŃ‚Šø:
http://aexoanex.com [url=http://mobtjmnhzw.com]mobtjmnhzw[/url] [link=http://ruohagtkdtg.com]ruohagtkdtg[/link]
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Naufragiu      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Ochi de demon      [Poezie]
de Filip Militeanu
Salcāmul      [Poezie]
de Elena Florica Şuster
INTERVIU CU VALENTIN COSEREANU DESPRE Eminescu, Veronica, Creangă      [Interviu]
de Gina Poenaru
IONEL BEJENARU-CUNOSCUT ISTORIC ȘI PUBLICIST BOTOȘĂNEAN      [Interviu]
de Paul Ungureanu
Un călău      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Acum      [Poezie]
de Doru Petrariu