Nu s-au vãzut de-aproape o lunã
Ea în concediu-n Fãurei
Iar el rãmas în capitalã
Setos de farmecele ei.

C-avea Mimi ochi mari şi negri
Şi dinţii albi, mãrgãritari,
Guriţa dulce o comoarã
Şi sîni frumoşi şi braţe tari.

Cum nu aveau unde sã meargã
Sã-şi stingã focul ce-i ardea
Şi dornici unul de-altul, ambii
S-au îndreptat înspre şosea.

Aici, într-un tufiş, sãlbatic
De orişice priviri ferit
În iarbã s-au întins cu sete
Şi s-au iubit şi s-au iubit.

Sfîrşind împreunarea dragã
Sorbitã lung, cu mult nesaţ
S-au sãrutat încã o datã
Şi au pornit voioşi la braţ.

-Tu ştii cã de trei ani, într-una
Ne îndrãgim iubita mea,
Dar azi ai fost un vis un farmec,
Sãltai în sus nu altceva.

-Cum sã nu sar în sus iubite
Rãspunse ea cu mult lipici
Dacã un ceas şi jumãtate
Am stat cu fundul în urzici.