Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Actor amator
[Proză]
de Gheorghe Chiţac [alte lucrari ale acestui autor]
Odată angajat īn īnvăţămānt, obligaţiile erau mari; trebuia să fiu corect la şcoală, să fac vizite la elevii din clasa pe care o conduceam, să susţin periodic conferinţe şi informări ştiinţifice la  Căminul cultural, dar mai ales trebuia să prestăm o intensă activitate culturală pentru conducerea maselor īn spiritul socialismului multilateral dezvoltat.
Personal, pānă am plecat din comuna Hudeşti, am activat īn formaţia corală, unde i-am avut ca dirijori pe īnvăţătorii Neculai Sāsāiac şi Constantin Jacotă şi pe preotul Neculai Guragata, īn brigada artistică, formaţia de dansuri, eram recitator, dar cel mai mult timp am fost actor amator īn formaţia de teatru.
Īmi făcea o plăcere deosebită să joc teatru īn faţa unor săli arhipline şi, mai ales, doream să interpretez roluri īn piese comice, să dau replici „tari” şi să fac publicul să rādă.
Pentru că pe atunci, la ţară, televizoarele erau o raritate, cānd se anunţa un spectacol de teatru la Căminul cultural, sala devenea neīncăpătoare. Partenera mea de teatru, cea mai dragă şi cea mai potrivită, a fost educatoarea Ecaterina Poraicu, care, īn tinereţea ei, mi-a fost şi profesoară doi ani de zile.
Īmpreună cu partenera mea, dar şi cu alţi colegi de-ai mei, printre care īi amintesc doar pe Gheorghe Apătăchioaie, Constantin Apătăchioaie, Eugenia Chiria, Ghiţă Bostan şi Valică Chiţac am realizat numeroase comedii şi am prezentat, pe plan local, la fazele intercomunale, zonale sau judeţene, aproape o sută de spectacole.
Colegii cu care am evoluat pe scenă pot confirma că, dintre toţi actorii amatori, subsemnatul era acela care īnvăţa rolul cel mai repede. De multe ori, dacă astăzi primeam un rol īntr-o distribuţie, īn noaptea respectivă nu mă culcam pānă ce textul nu era aproape complet memorat.
Dintre spectacolele jucate īmi aduc aminte cu plăcere titlurile a două dintre ele; „Deşteapta pămāntului” unde eu interpretam rolul lui Moş Haralambe, iar partenera mea, Ecaterina Poraicu, pe Frăsina şi „Take, Ianke şi Kadār” unde eu eram Take, Gheorghe Apătăchioaie, Ianke, iar Ghiţă Bostan, Kadār.
Decorul de scenă şi consumaţiile erau modeste. Nu avem regizor sau scenograf, dar ne consultam īntre noi cum să ne īmbrăcăm şi ce decor să folosim. Evident că se folosea ceea ce se găsea la īndemānă, iar decorul era mereu modificat, īn funcţie de locul unde se desfăşura spectacolul. Cu toate aceste neajunsuri, succesul era asigurat.
Unul dintre spectacolele menţionate mai sus se desfăşura pe scena localului vechi al Căminului cultural din satul Lupeni, comuna Hudeşti. Nici vorbă de vestiar sau recuzită. Īn spectacol, eu eram Moş Haralambe
şi am īmbrăcat peste pantalonii mei īncă o pereche de pantaloni bufanţi, de stofă.
Se obişnuia ca īnainte de spectacol să se servească un „īntăritor”, fie pentru a ne īncălzi, fie pentru a ne face curaj ca să jucăm cāt mai bine. Aşa s-a procedat şi atunci, dar probabil că s-a īntrecut un pic măsura. Nimeni nu s-a ameţit şi după ce s-au jucat două acte a trebuit să ies din scenă pentru a reveni atunci cānd īmi va veni rāndul. Am profitat de acest răgaz şi din scenă am ieşit directă afară printr-un geam spart, că mai la toate căminele culturale erau geamuri sparte. Cum aveam două perechi de pantaloni pe mine, atāţia nasturi pentru a rezolva problema care m-a determinat să ies din scenă direct afară. Īntre timp, venindu-mi rāndul să intru īn scenă, Frăsina tot striga după Haralambe, iar eu mă chinuiam să reintru īn spectacol tot prin acelaşi geam prin care ieşisem.
Frăsina a acoperit timpii morţi cu nişte morocăneli care nu erau īn text, iar eu, īntre timp, a reuşit escaladarea geamului şi aterizarea drept īn mijlocul sălii. Atunci sala a izbucnit īn hohote de rās. Frăsina şi cu mine, foarte miraţi, ne uitam unul la altul pe sub ochelari şi nu ne dădeam seama ce se īntāmplă. Īn cele din urmă, am observat că, din grabă, nu reuşisem să-mi īnchei nasturii la pantalonii ce-i aveam deasupra, iar spectatorii aşteptau să vadă cine ştie ce… A observat şi Frăsina acest lucru şi iarăşi a rostit o replică ce nu era īn text, dar care mi-a permis să ies puţin īn lateral şi să-mi īnchei şi acei nasturi. M-am īntors pe scenă şi spectacolul a putut continua, de data aceasta după testul scris de autor.
Cele mai plăcute deplasări erau acelea făcute iarna, cu sania trasă de cai. Sania aluneca prin zăpadă, noi cāntam, iar uneori ne răsturnam şi spectacolul era fermecător.
Conferinţele pe care le ţineam la căminele culturale erau cele mai apreciate de auditori. De ce? Pentru că eu veneam īn faţa lor şi le vorbeam absolut liber, fără să le citesc nici un cuvānt, īntrucāt aveam, şi mai am īncă, o memorie foarte bună. Dacă eu le vorbeam liber, alţi colegi de-ai mei veneau cu texte scrise şi atunci īn sală era mereu gălăgie şi multă nerăbdare.
Subiectele mele preferate erau cele de politică externă, unde mă consideram un as, şi īntr-adevăr aveam şi ce spune pe atunci. („Īntāmplări trăsnite, dar adevărate”, de Gheorghe CHIŢAC)

Comentariile cititorilor
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Cristian Bejan – un poet īndrăgostit de culorile toamnei      [Poezie]
de Cristian Bejan
Gazeta Dorohoiului      [Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei
Eseu cu… noroc şi nenoroc      [Eseu]
de Cezar Vasilescu
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Mihai Munteanu
Crocodilul de Botoşani şi iarna 2006      [Poezie satirică]
de Ionel Bejenaru
Romānul şi primele sărbători de primăvară      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Marea antologie a glumei evreieşti      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Bogăţia lui Remus      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Actor amator      [Proză]
de Gheorghe Chiţac
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Vasile Iftimie
Perechea de mănuşi şi anii grei de puşcărie      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Tranzacţia      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Oana Cătălina Ninu
La concert      [Proză]
de Viorel Buliga
Violonistul      [Proză]
de Andrei Alex Mihăescu
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Viorel Buliga
La rānd      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Discrete sacrificii pe altarul devotamentului      [Fabulă]
de Costel Pricopie
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Doru Petrariu
Polemică īntre Mihai Eminescu şi scriitorii botoşăneni      [Scrieri documentare]
de Nicolae Iosub
Poezii şugubeţe      [Poezii şugubeţe]
de Constantin Puiu