Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Naşul
[Proză]
de Traian Calancea [alte lucrari ale acestui autor]
Doi tineri inconştienţi şi dezorientaţi, dar fudui şi ncăpăţnaţi s-au hotărt să-şi unească sărăciile şi incultura şi să clădească o nouă celulă socială. Procleţii (căci aşa i vom alinta n cele ce urmează) umblau de două săptămni din casă n casă căutndu-şi naşi.
Nimic nu e mai greu pentru o pereche de tineri căsătoriţi dect să-şi găsească naşii de cununie. Şi problema este cu att mai grea, dacă tinerii căsătoriţi sunt moldoveni. Or fi ei moldovenii vestiţi pentru multe, dar n ce priveşte năşia, o prostie mai mare ca la ei nu cred că mai există undeva n lume. Cnd e vorba să fii naş n Moldova, e ca şi cum ţi-ar lua foc casa. Căci moldovenii fac cununiile cu un singur naş, nu cu mai mulţi ca n alte zone, ca să le fie mai ieftin şi mai uşor. Nuuu! Unul ca să-l omori de tot, să-l sărăceşti, să-l desfiinţezi, să nu se mai redreseze dect după doi ani, că nu te lasă procleţii să trăieşti după ce ai cheltuit tot ce aveai şi ai mai rămas şi dator. Păi nuuuu! Apare imediat ăla micu şi procleţii nu se duc n altă parte să-şi caute cumătri de seama lor sau dintre ai lor. Nuuuu! A mai rămas un pic de vlagă n naşii lor şi trebuie stoarsă: cică aşa-i moda şi să nu se supere naşa şi tot la tine vin să le botezi. Şi abia acum nu mai poţi refuza căci se zice că cine refuză un botez o păţeşte rău de tot. Cine zice? N-are importanţă. Toată lumea crede.
Păi staţi să vedeţi: Vin procleţii cu o jumătate de rachiu şi poate cu flori, te năucesc de cap spunndu-ţi ct le eşti de drag şi nu pleacă pnă nu te prind de naş. Refuzi? Vin şi mine şi poimine şi tot nu scapi. La scuzele tale că e greu de bani, că nu ai pe ce, că nu-ţi poţi permite o astfel de cheltuială, şi dau cuvntul de onoare că fac o nuntă mititică numai n familie, că nu le trebuie nimic pe masă, că eventual ţi dau ei bani, numai să primeşti. ţi mai explică cum ncă de cnd erau la grădiniţă, au pus ochii pe tine, că eşti cel mai cel şi cea mai cea, că dacă-i refuzi se mbolnăvesc, nu se mai nsoară, se aruncă naintea trenului că nu există pe o rază de cinci sute de km n jur om mai bun ca tine, că tu eşti alesul. El aprinde o ţigară, supărat (deşi la tine n casă nu se fumează), ea se sclifoseşte puţin (cum a nvăţat-o măsa) şi uite aşa te prosteşte şi accepţi. Ei şi abia acum ncepe caterinca, căci nevestica ta scumpă care a fost de acord cu năşia, se trezeşte deodată la realitate că nu are toalete, că nu are pantofi, că trebuie vopsită stoleria din casă ca să n-o rdă lumea, că trebuie schimbat covorul din sufragerie că e vechi, că perdeaua de la bucătăria musai trebuie schimbată, că tu doar n-o să mergi n halul ăsta cu un costum demodat, că nu are un serviciu de pahare ca lumea, că trebuie cumpărate cadouri şi materiale de pus pe colaci şi la gt ca să n-o uităm pe cea bătrnă de la cadou, că e nenorocire; şi cum o nenorocire nu vine niciodată singură, te trezeşti că vine IRE-ul să plăteşti factura la lumină n avans (că vine Crăciunul şi băieţii trebuie să aibă porc), mai vine şi factura telefonică cu adiţionale la 898989 sau cu accesare pe Internet, de trebuie să faci un C.A.R. ca să te descurci şi exact cnd ţi trece prin cap să te arunci din balcon, sună cineva la uşă. Cine să fie la ora aia? Cum, cine? Păi nu ai de acum, fini? Ţi-au venit procleţii.
- Sărut mna, naşu! Ia uite ce bine arăţi! Naşa, unde-i?
- Păi voiam să ne culcăm.
- Acum, odată cu găinile? Nu se poate. Hai, că avem ceva de discutat. Noi ne-am gndit ca să nu facem nunta acasă, că nu ncap 200 de persoane, să o facem la restaurant.
- Două sute, păi nu ziceaţi că
- Hai, bă naşule,
că tot o cheltuială faci. Apropos, matale vii cu vro 50, da ştii nu cu oricine Şi să vorbeşti cu şefu de la local că te cunoşti mai bine, poate lasă mai ieftin. Mine vrem să mergem cu matale cu maşina la oraş să facem nişte trguieli.
- Măi băieţi, dar eu am servici, avem multă treabă acum. Nu cred că pot.
- Hai, zău, naşule, nu ne lăsa. Ne-am duce la ocazie, dar cea bătrnă nu poate sta n picioare şi vrea numaidect să meargă şi ea.
.
A trecut şi nunta, cum a trecut. Dimineaţă, adus acasă cu lăutari şi cu paradă, abia dacă ţi dai seama de proporţiile dezastrului. Cnd au venit să te ia cu nunta de acasă, erai fercheş şi fericit, cu gospodăria pusă la punct bec. Au venit beţi şi murdari, ţi-au intrat ncălţaţi şi plini de noroi pe covorul cel nou din sufragerie, ţi-au spart cteva pahare din serviciul de cristal, ţi-au defectat televizorul color tot răsucindu-i butoanele să vadă cum merge (pnă n-a mai mers), ţi-au nfundat WC-ul cu şerveţele şi vată, au fumat şi au stins ţigările pe parchetul lăcuit, au dansat mireasa pnă ţi-au spart şi oglinda veneţiană din dormitor. Cineva a strigat că cioburile aduc noroc şi doar aşa n-ai leşinat acolo de supărare. Apoi a venit fina şi te-a pupat dulce ca să-ţi treacă, ai mai luat două pahare cu invitaţii şi ai uitat deocamdată. Ce-a fost la nuntă? Ca de obicei, muzica dată la maximum (ca la surzi) de nu te putea-i nţelege cu nimeni, ţuica slabă, vinul tulbure, sarmalele reci, cuscrele care s-au mpuns toată noaptea, bărbaţi dansnd cu căciulile pe cap, femei bete, copii din cale afară de obraznici, ţigani la uşă. Şi să nu mai vorbim de cţi bani ai pus tu pe masă ca să te dai mare Nu mai punem la socoteală supărările şi brfa pricinuită de mpărţirea darurilor, ciubucul muzicanţilor şi al bucătarilor etc.
Trei zile ţi-ai lins rănile, căci joi, te-au invitat la cale primară, unde tu, bombalău, te-ai dus, neştiind că şi acolo trebuie să mai dai un bacşiş. Sătul de viaţă, bolnav de nervi, venea-i spre casă botos, dar cu soaţa de braţ (că aşa-i frumos). Ea, un butoi de pulbere fără fitil izbucneşte scurt:
- Mare păcăleală am luat noi, bărbate. Asta e nvăţătură de minte. Nesimţiţii, nu ne-au dat măcar un pacheţel, la plecare.
- ţi trebuie ţie pacheţelul lor Bine că s-a terminat.
- Zgrciţii şi Fina asta nu e bună de nimic. E o mpiedicată.
Tu, taci, dar gndeşti măgarule, că fina e bună, la ceva şi că i-ar sta bine mpiedicată Te mulţumeşti să tuşeşti sec şi să faci un compliment.
- Nu au toţi nevastă ca a mea!

Au trecut vreo cinci luni. Finii au uitat de naşi, ba cnd se ntlneau din ntmplare, parcă nici nu i-ar fi salutat. Dar brusc, i-a apucat din nou dragostea. Pasămite, fina era borţoasă şi trebuia pregătit terenul pentru botez. Degeaba ţi pui n joc ntreaga capacitate şi inteligenţă să-i determini să caute n altă parte naş pentru copil. Ei ştiu una şi bună: Aşa e obiceiul la noi, ca naşii să boteze şi primul copil. Degeaba te blestemi că te-ai născut moldovan, că obiceiurile sunt prosteşti, n-ai ce face şi din naş devii cumătru cu procleţii exact la şase luni de la nuntă.
- Păi cum aşa finule? La şase luni?
- Ei naşule, nu ştii matale că dragostea e chioară?
- Chioară, chioară, da văd că a nimerit unde trebuie
.
Trecut-au anii.
ntr-o seară trzie de vară, ntr-un sat din apropierea oraşului S un bărbat obosit de muncă şi toropit de băutură intrnd direct n casă şi găseşte soţia n pat cu naşu. Trăsnit de alcool şi incapabil să realizeze evenimentul, salută respectuos:
- Ssăru mna nnaşu! Da tu ce ffaci accolo nevastă? Păii, nu ţi-e ruşine fă? Păi cu nnaşşu, ffă? Hai, cu altu mai nţeleg, daa, cu naşşu
Femeia deşteaptă, l atacă supărată:
- Mie s-mi fie ruşine? Beţivanule! Uite n ce hal ai ajuns. Asta-i gospodărie? Tu n casă rachiu nu ai, vin nu ai, dulceaţă nu ai O venit naşu la noi şi eu cu ce să-l servesc? Să plece naşu neservit?
.
(n grădina lui Dumnezeu, de Traian CALANCEA)

Comentariile cititorilor
un fost nas [11 June 2006 | 09:26:48]
Mai, fit-ar nasul al dracului sa-ti fie, zau ca asa-i.
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Cnd amatorismul primează profesionismului      [Editorial]
de Ioan Rotundu
Nu-i nimeni      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Articolul      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Viorel Buliga
Carte poştală      [Schiţe]
de Elena Florica Şuster
Dis de dimineaţă      [Schiţe]
de Viorel Buliga
Naşul      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Romnul şi periuţa      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Aventură      [Proză]
de Vasile Fetescu
Oaia social-democrată      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Moldova literară      [Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei
Mihai Munteanu Antologia versurilor dragi      [Scrieri documentare]
de Ionel Bejenaru
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Dumitru Lavric
Bărbaţii altor femei      [Proză]
de Elena Cardaş
Amintiri cu chipuri, locuri şi ntmplări      [Schiţe]
de I.D. Lăbuşcă
Locuri şi legende      [Scrieri documentare]
de Dumitru Lavric
Lacrima ploii      [Reportaj]
de Adelina Fulga
Eseu cu fericirea n dragoste      [Eseu]
de Cezar Vasilescu
Petru Manoliu un mare eseist şi publicist remarcabil      [Eseu]
de Paul Ungureanu
Pupăza din tei      [Poezii şugubeţe]
de Dumitru Monacu
Insulte grave      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Răspundere      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Crocodilul de Botoşani şi Moş Nicolae 2005      [Poezie satirică]
de Ionel Bejenaru
Cartea cu anecdote circumscrise      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Birtul lui Radu      [Schiţe]
de Ioan Rotundu