Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Lacrima ploii
[Reportaj]
de Adelina Fulga [alte lucrari ale acestui autor]

Dacă avem sau nu un vis, dacă m-a colindat vreun gând, acum pot să plâng, căci nu-l mai am. A murit înecat de ploaie. S-a stins ca un bocet în groază şi tristeţe.
Şi încă plouă, şi câte idealuri se vor mai spăla de strălucire. Plâng şi eu, plânge şi ploaia… şi dintr-atâtea lacrimi… una se desprinde din ţesătura celorlalte şi-mi mângâie obrazul cu inima ei pură, şi se lipeşte de lacrima mea. Deşi e măruntă, ascunde părţi din visele mele. Deşi e invizibilă, ascunde o parte din trupul meu. Ea, lacrima, fiinţa cerului necunoscut, a venit la mine, a poposit pe un suflet, pe care l-a lipsit de idealuri şi pe care l-a acoperit cu dor.
Însă lacrima, la rândului ei, este şi ea o suferinţă, o rupere de astral. Poate că şi ei inima îi visează la o altă viaţă, însă iat-o acum, pe obrazul meu, împletită cu o singurătate pustie, în aşteptare, lângă o fiinţă asemenea ei, din universul teluric. O îngemănare de lacrimi, o nouă inimă ce lasă pe obrazul meu urma unui vis de amintiri. Şi poate dacă aş şterge cu mâna dâra de cristal, aş simţi din  nou visele îmbătându-mi inima şi gândurile cufundându-mă în lumea mea, lumea pe care am pierdut-o. Însă asta ar însemna

să iau o viaţă, să sting un suflet din trăire, să mă lipsesc de lacrima care suferă, să-i rănesc speranţele. Ea, singura din şirul fluturilor incolori, s-a întors la mine, şi-a desfiinţat lumea ei şi ştie că înapoi nu se va putea întoarce. S-a lăsat în libera voie a unei lacrimi omeneşti, necunoscute, pentru a face fericită o inimă. Ştie că viaţa i s-a sfârşit şi încă arde de dor că nu va mai trăi ca până acum. Cu toate că s-a răzvrătit împotriva celui ce a adus-o pe lume, ajunsă la marginea chipului, încă mai speră şi se mai bucură de visul meu. Se va pierde în noroi şi fără ca nimeni să o vadă, să o simtă, va mai zâmbi pentru ultima dată curcubeului. Şi dacă aş încerca orice, viaţa ei tot s-ar dărâma şi sufletul ei s-ar pierde. Însă mâna mea a prins-o înainte de a muri, înainte de a deveni o picătură, a îmbrăţişat-o şi ştiu că ultima ei suflare mi-a încălzit inima.
S-a sfârşit… e în braţele morţii acum, am rămas cu visele şi cu suflarea ei. Dacă timpul ar vrea, aş lăsa toate idealurile să urce la cer pentru fiinţa care a murit în mine, lacrima. (Adelina FULGA, clasa a VII-a, Şcoala „Mihai Sadoveanu” Dumbrăviţa)


Comentariile cititorilor
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Când amatorismul primează profesionismului      [Editorial]
de Ioan Rotundu
Nu-i nimeni      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Articolul      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Viorel Buliga
Carte poştală      [Schiţe]
de Elena Florica Şuster
Dis de dimineaţă      [Schiţe]
de Viorel Buliga
Naşul      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Românul şi periuţa      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Aventură      [Proză]
de Vasile Fetescu
Oaia social-democrată      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Moldova literară      [Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei
Mihai Munteanu – Antologia versurilor dragi      [Scrieri documentare]
de Ionel Bejenaru
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Dumitru Lavric
Bărbaţii altor femei      [Proză]
de Elena Cardaş
Amintiri cu chipuri, locuri şi întîmplări      [Schiţe]
de I.D. Lăbuşcă
Locuri şi legende      [Scrieri documentare]
de Dumitru Lavric
Lacrima ploii      [Reportaj]
de Adelina Fulga
Eseu cu… fericirea în dragoste      [Eseu]
de Cezar Vasilescu
Petru Manoliu – un mare eseist şi publicist remarcabil      [Eseu]
de Paul Ungureanu
Pupăza din tei      [Poezii şugubeţe]
de Dumitru Monacu
Insulte grave      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Răspundere      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Crocodilul de Botoşani şi Moş Nicolae 2005      [Poezie satirică]
de Ionel Bejenaru
Cartea cu anecdote circumscrise      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Birtul lui Radu      [Schiţe]
de Ioan Rotundu