Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Amintiri cu chipuri, locuri şi īntīmplări
[Schiţe]
de I.D. Lăbuşcă [alte lucrari ale acestui autor]

(fragment)

Am intrat īntr-o tindă īn care mirosea puternic a busuioc, romaniţă uscată şi floare de tei. Din camera din stīnga, scoase capul o femeie simpatică dar īngrozită de nişte arătări aşa de zgribulite, plouate şi flămīnde, dar mai ales mirate de casa asta aflată īn inima pădurii, de-a cărei prezenţe nu auzise nimeni.

- Hai intraţi īnăuntru şi daţi jos de pe voi toate hainele ude că vă dau cīte ceva pe voi pīnă s-or usca ale voastre.

A apărut un lighean cu apă şi ne-am spălat pe picioare de noroiul pădurii, după care bătrīna a luat ligheanul şi ne-a poftit a doua oară să dăm jos de pe noi toate hainele şi să le punem pe cele aduse de ea. Soră-mea dispăruse īntr-un fel de halat cam vechi dar curat de-al bătrīnei, iar u şi frate-meu mai mare, am dispărut cu totul īn cīte o pereche de pantaloni ai uriaşului, ce puteau foarte bine să ne acopere pīnă peste cap, dacă īncercam. Ne-am aşezat pe un pat, pe care mai erau şi nişte pui de găină scoşi abia de-o zi-două şi pe care gospodinele-i pīrpīlesc pe līngă sobă īntr-o sită sau o pălărie mai veche. Bătrīna umplu o plită plină de lemne şi-n cameră se răspīndi o căldură binefăcătoare, după frigul cu clănţănit de dinţi pe care-l īncercasem īn ploaie, uzi pīnă la piele prin pădurea cea necunoscută şi atīt de rău voitoare cu noi de data asta. Ne simţeam ca noi născuţi, iar soră-mea-mi spuse la ureche: „oare nu visăm?, acuşi ne trezim īn ploaie sub copacul cel gros unde aşteptam ursul cu cuţitele-n mīnă.” Şi mie mi se părea că visez. Hăinuţele noastre stoarse zdravăn de bătrīnă se lăfăiau şi ele pe o funie sub streaşina casei, dar ploua şi fulgera fără gīnd să se mai oprească vreodată. Căldura şi patul cald mi-au făcut poftă de somn, am adormit, un somn de rīndunică, un somn de copil obosit, de copii umblaţi prin ploaie o bună bucată de zi. Cīnd ne-am deşteptat, īn mijlocul casei era o masă bătrīnească cu trei picioare, apărută ca-n basme şi plină de bunătăţi, iar īn mijlocul ei aburea o mămăliguţă mare şi fierbinte, alături, trei farfurii pline cu brīnză de oi, caş frămīntat şi bine potrivit la gust de sare. Şi-a făcut apariţia şi uriaşul băgīndu-şi capul cu mustăţile-i frumoase pe uşă spunīndu-ne:

- Hai mīncaţi repede că se răceşte mămăliga, şi-i bună numai cīt īi fierbinte.

Dar ce foame aveam noi, mai ceva ca

a lui Luculus. Am mīncat brīnză şi īndată au apărut trei castroane pline cu borş de peşte. Avea un miros plin şi proaspăt, că s-ar fi sculat şi morţii din morminte să guste oleacă; era făcut cu pătrunjel verde şi leuştean şi parcă n-am mīncat nici o dată un borş aşa de bun. N-am terminat bine de mīncat borşul, cīnd iată al doilea rīnd de farfurii noi, cu cīte doi peşti prăjiţi īn fiecare din ele, iar līngă mămăligă īşi făcu apariţia şi un castronel de lemn plin cu mujdei de usturoi, īn care uriaşul strivise şi cīteva nuci şi un pic de ardei iute, iar īn loc de apă īl diluase cu puţin borş. Eram sătui de-a binelea după primele două feluri de mīncare, dar acesta din urmă se arăta deosebit de ispititor; bătrīna se tot īnvīrtea pe līngă noi şi ne invita, atrăgīndu-ne mereu atenţia că se răceşte mămăliguţa şi pīnă acasă-i tare mult de mers.

Şi astăzi mai cred că aşa peşte gustos şi aşa borş de peşte bun ca acela n-am mai mīncat nici o dată īn viaţa mea, cu toate că crescusem pe malul celui mai mare iaz din Moldova.

Am aflat apoi mai tārziu că bătrīnul era pădurar şi avea şi el un mic beteşug, un rīmnic – aşa cum īi spunem noi, de care aveam şi noi īn fundul grădinii līngă iaz – din care la iuţeală scosese bătrīna atunci cīţiva peşti ca să ne hrănească. Īntre timp, hăinuţele noastre se zvīntaseră. Ploaia stătuse şi peste pădure, un soare īntīrziat şi umed, ne spunea că īn curīnd va apune şi va urma noaptea.

Ne-am īmbrăcat repede cu hăinuţele noastre, ne-am luat rămas bun cum am putut mai frumos de la gazdă, de la acel uriaş frumos şi de la bătrīnica simpatică şi bună şi-am pornit spre casă conduşi de pădurar, pīnă la marginea pădurii.

Am aflat pe urmă de la tata că-l chema Vasile Botez şi era tatăl lui Costache Botez, care era vecin cu fratele tatei, iar acesta avea un fiu, Mihai Botez, nepotul bătrīnului, cu care eu eram coleg de şcoală şi prieten bun din copilărie.

Acest crīmpei din viaţă mi-a rămas viu īn amintire, pīnă īn ziua de azi, cu toate că pădurea, altă dată atīt de primitoare şi atrăgătoare, atunci a fost atīt de vitrigă cu noi, cīt despre bureţi, vă spun sincer că atunci nu am găsit nici măcar unul. (27 decembrie 1976, Iaşi) (D.I. LĂBUŞCĂ)


Comentariile cititorilor
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Cānd amatorismul primează profesionismului      [Editorial]
de Ioan Rotundu
Nu-i nimeni      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Articolul      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Viorel Buliga
Carte poştală      [Schiţe]
de Elena Florica Şuster
Dis de dimineaţă      [Schiţe]
de Viorel Buliga
Naşul      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Romānul şi periuţa      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Aventură      [Proză]
de Vasile Fetescu
Oaia social-democrată      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Moldova literară      [Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei
Mihai Munteanu – Antologia versurilor dragi      [Scrieri documentare]
de Ionel Bejenaru
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Dumitru Lavric
Bărbaţii altor femei      [Proză]
de Elena Cardaş
Amintiri cu chipuri, locuri şi īntīmplări      [Schiţe]
de I.D. Lăbuşcă
Locuri şi legende      [Scrieri documentare]
de Dumitru Lavric
Lacrima ploii      [Reportaj]
de Adelina Fulga
Eseu cu… fericirea īn dragoste      [Eseu]
de Cezar Vasilescu
Petru Manoliu – un mare eseist şi publicist remarcabil      [Eseu]
de Paul Ungureanu
Pupăza din tei      [Poezii şugubeţe]
de Dumitru Monacu
Insulte grave      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Răspundere      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Crocodilul de Botoşani şi Moş Nicolae 2005      [Poezie satirică]
de Ionel Bejenaru
Cartea cu anecdote circumscrise      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Birtul lui Radu      [Schiţe]
de Ioan Rotundu