Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Gazeta Dorohoiului
[Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei [alte lucrari ale acestui autor]
Reapărută la 6 ian. 1919, „Gazeta Dorohoiului” şi-a continuat activitatea până la 8 dec. 1937, având cea mai lungă existenţă şi cea mai consistentă contribuţie la informarea cititorilor cu problematica evoluţiei fostului judeţ Dorohoi în perioada interbelică.
Subintitulat, la început, „Organ săptămânal al Partidului Conservator Progresist”, apoi „Organ săptămânal”, iar, din 1926, „Organ săptămânal al Partidului Naţional – Liberal”, periodicul ăşi avea sediul pe str. Grigore Ghica V.V., nr. 14, 26, fiind imprimat la Tip. „N. Făinar” şi „Gazeta Dorohoiului”.
N. A. Stoianovici, directorul politic al gazetei, devine şi proprietarul ei, din 23 dec. 1923. După întreruperea activităţii în 1937, reapare la 1 mai 1933, ca „Organ bilunar al Partidului Naţional – Liberal”. Conţinând 2-4 pagini (format 48x33; 32x23), costul unui exemplar a crescut de la 10 bani la 2 lei. cu prilejul unor evenimente deosebite se imprimau „Ediţii speciale”.
În cuprinsul publicaţiei se găsesc interesante materiale privind activitatea din agricultură, mica industrie, comerţ, sistemul bancar şi de credit, învăţământ, cultură, sănătate, sport, administraţia localităţilor urbane şi rurale, confruntările dintre partidele şi grupările politice aflate la conducerea ţării şi cele din opoziţie, sesiunile Parlamentului, legile adoptate, pregătirea şi desfăşurarea campaniilor electorale, preocupările senatorilor, deputaţilor, prefecţilor şi primarilor dorohoieni, politica externă a României, creşterea pericolului fascist etc. Un spaţiu apreciabil îl ocupă vizitele unor şefi de partide şi miniştri la Dorohoi, elogierea unor oameni de seamă pe plan central şi local, apoi creaţiile literare, publicaţiile, înştiinţările, anunţurile, licitaţiile şi reclamele.
Deosebite sunt studiile cu privire la istoricul localităţilor din judeţ (C. Ciocoiu), articolele legate de morala creştină, activitatea din şcoli şi instituţiile de cultură (D. Furtună), cele cu caracter sanitar (dr. D. Binder), creaţiile literare (Saşa Pană, Cl. Lizette) etc. Utile pentru cercetătorii istoriei locale sunt informaţiile privind înfiinţarea de noi şcoli primare, secundare şi profesionale; construirea de localuri corespunzătoare pentru Şcoala Mixtă nr. 3 „Dr. C. Angelescu”, Liceul de Fete „Regina Maria”, Seminarul Teologic „Pimen Mitropolitul” din Dorohoi, Şcoala Normală din Şendriceni etc. De asemenea, supraetajarea localului Liceului „Grigore Ghica Voievod”, darea în folosinţă a unui modern local pentru Spitalul Judeţean etc.
Interesante sunt şi aprecierile ce atestă bogata viaţă spirituală din Dorohoi, concretizată în apariţia a numeroase ziare, gazete, foi, reviste, buletine, anuare etc., înfiinţarea de societăţi ştiinţifice, cultural-artistice şi sportive, activitatea acestora, invitarea unor mari personalităţi din Bucureşti şi alte centre culturale ale ţării pentru a conferenţia în oraş, elogierea succeselor remarcabile peste hotare ale ilustrului muzician George Enescu, popularizarea creaţiilor literare ale distinşilor scriitori I. Pillat, I. Ojog etc., turneele unor ansambluri artistice, organizarea unor expoziţii de pictură şi desen de către prof. N. Popovici – Lespezi, împreună cu elevii săi, printre care I. Cârdei – viitor pictor şi sculptor, primele proiecţii cinematografice etc.
Multe pagini din gazetă sunt dedicate concertelor date de George Enescu la Dorohoi, legăturilor permanente ale marelui artist cu meleagurile natale şi cu concetăţenii săi, acordării titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului şi atribuirii numelui unei străzi importante etc. Despre creaţia capital㠄Oedip”, scrisă după libretul lui Ed. Fleg, periodicul consemnează: „Este aproape gata opera Oedip la care lucrează de câţiva ani maestrul Enescu, o glorie a ţării pe care judeţul Dorohoi o revendică cu mândrie… E interesantă Odiseea acestei opere de la creaţiunea ei până astăzi. Enescu scrisese două acte când România intrase în primul război pentru întregirea neamului. Când trupele nemţeşti se apropiaseră de Capitală, maestrul depusese la tezaurul regal atât textul cu muzica cât şi poemul lui Edmond Fleg, scis anume pentru opera lui Enescu. O dată cu expedierea la Moscova a tezaurului, a fost expediat şi Oedip. Intervenţia lui De Morizic pe lângă URSS a făcut ca să i se restituie lui Enescu atât compoziţia cât şi poemul lui Fleg… Oedip este prima lui lucrare în care vibrează un larg umanitarism şi o filozofie de eliberare a sufletului uman de sub puterea oarbă a destinului”.
La 1 aprilie 1936, Consiliul Judeţean Dorohoi, la propunerea poetului Ion Pillat, preşedintele său şi deputat în Parlamentul României, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, a votat în unanimitate o moţiune de omagiu pentru gloriosul fiu al Dorohoiului care, prin opera nemuritoare Oedip, a înscris în cartea de aur a lumii un nume românesc. George Enescu mulţumeşte Consiliului Judeţean Doroi printr-o scrisoare, datată 30 aprilie 1936, Paris, adresată prefectului judeţului Dorohoi, dr. Valerian Petrovici, în care se spune: „Viu mişcat de moţiunea Consiliului Judeţean Dorohoi,
viu să vă exprim aici, precum şi d-lor membri ai susmeţionatului Consiliu, toată recunoştinţa mea pentru cinstea ce mi s-a adus cu acest prilej. Urând prosperitate iubitului nostru judeţ, vă rog să primiţi asigurarea sentimentelor mele cele mai distinse şi devotate”.
Se mai găsesc în gazetă informaţii interesante despre activitatea remarcabilă a Ateneului Român din Dorohoi şi a filialelor sale din Săveni şi Darabani, precum şi a instituţiilor asemănătoare create cu sprijinul av. Gh. Gh. Burghele la Suceava, Siret, Noua Suliţă, apoi despre societăţile cultural-artistice şi sportive ce se intitulau: „George Enescu”, „M. Eminescu”, „I.L. Caragiale”, „George Coşbuc”, „Cercul didactic dorohoian”, „Cercul studenţilor dorohoieni”, „Zorile”, „Concordia”, „M. Viteazul”, „Vulturii” ş.a. Comunitatea Evreilor din Dorohoi avea societăţi proprii, care impulsionau viaţa cultural-artistică, sportivă şi umanitară din oraş: „Lumina vieţii”, condusă de A. Calmanovici, avea, în 1924, 350 de membri; „Macabi”, prima asociaţie sportivă din oraş, cu secţii de fotbal, volei, tenis, şah, popice etc.; „Steagul”, societatea demobilizaţilor evrei din oraşul şi judeţul Dorohoi, autentificată de Tribunalul Dorohoi cu nr. 688 din 29 aprilie 1919. Număra 300 membri, în 1919, şi era condusă de Moritz Finkelştein etc.
Redactorii informau cititorii şi cu aspecte din activitatea societăţilor de binefacere „Ajutorul”, Filiala Dorohoi a „Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România”, Filiala Dorohoi a „Crucii Roşii”, „Ocrotirea Orfanilor de Război”, Filiala Dorohoi ş.a.
Cultul eroilor a fost o temă predilectă pentru conducerea gazetei. Un număr impresionant de articole şi cuvântări ale cărturarului patriot D. Furtună, vizând această temă, au fost publicate în coloanele sale. Iată câteva pasaje dintr-o asemenea cuvântare, ţinută de econ. dr. D. Furtună, la 24 mai 1928, de Ziua Eroilor: „Cu cât vremea trece mai mult, cu atât neamurile luminate şi puternice ăşi cinstesc mai cu însufleţire eroii; cu cât poporul nostru îşi aduce aminte cu mai mult drag – an de an de vitejii care au făurit România Mare, şi împletim cu toţi cununi de laudă pentru fecioara de la Jiu, ori pentru eroul necunoscut – cu atât mai mult sufletul nostru se pătrunde de adevărul că: „Morţii nu mor în ceasul când coboară în mormânt, ci numai atunci când coboară în uitare; şi uitarea singură face despărţirea veşnică între vii şi morţi.
Eroii nu sunt morţi atâta timp cât ştim să-i purtăm în inimi. Dacă am lăsa să ne copleşească uitarea, atunci Baia, Călugărenii, Plevna, Mărăştii şi Mărăşeştii ar fi simple puncte geografice; şi noi ştim că ele sunt pagini de aur şi de foc care vorbesc de-a pururi despre vitejie, istoria şi fala neîntrecută a acestui neam românesc.
La Jiu, pe malul vijelios al Oltului, pe crestele munţilor, în funduri de văi însângerate, pe ogoare de şes unde tunul şi mitraliera îi secera cu miile – ostaşii noştri scumpi au călcat cu moartea lor pre moarte -, ne-au dat o Ţară mare, înflorită cu ţărâna lor eroică, peste care presărăm astăzi flori; - ei au dovedit că duşmanii nu trebuie să uite vitejia românească…
De-a pururi neuitată să fie pomenirea eroilor!”
Spaţii apreciabile sunt folosite de redactori pentru prezentarea marilor donatori dorohoieni din trecut, care au lăsat, prin testament, spre binele public, o mare parte din averea lor. Printre aceştia se află: Dimitrie Vârgolici, Iordache Costache Boldur Lăţescu, Anastasie Başotă, Alecu şi Ana Curt, dr. C. Vânav, Iorgu Stârcea – Beceşti, G.A. Văsescu, Gh. Cucu, Sp. Elefterescu – Urzică, C. Cuparencu ş.a.
Rubrica „Agenda sportului” din gazetă informa permanent cititorii cu realizările mai importante ale celor două societăţi sportive din oraş – „Vulturii” şi „Macabi” -, care aveau terenuri proprii şi organizau întreceri de fotbal, volei, tenis, oină, şah, popice etc., atât în oraş cât şi în afara lui. Elevii Liceului de Băieţi „Grigore Ghica Voievod” activau în cadrul Societăţii „Concordia” şi organizau petreceri sportive cu colegii de la Liceul „A.T. Laurian”, precum şi de la alte licee din judeţele vecine.
Cei mai activi colaboratori ai gazetei au fost: N.A. Stoianovici, C. Ciocoiu, D. Furtună, Saşa Pană, David Binder, V.D. Bradul, Traian R. Scriban, Ştefan Scriban, Aron Zalman, Carol Segal – Caşeg, N. Franc, Emil Costeanu, Al. Elefterescu – Urzică, Haralambie Berijan, Silvestru Ionescu, Gh.D. Timuş ş.a.
Prin bogăţia şi varietatea informaţiilor ce le consemnează timp de aproape douăzeci de ani (1918-1937), cu relatări din toate domeniile de activitate publică, Gazeta Dorohoiului constituie cea mai importantă sursă de informare pentru toţi cercetătorii istoriei locale. („Periodice dorohoiene”, de Gheorghe AMARANDEI)


Comentariile cititorilor
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Cristian Bejan – un poet îndrăgostit de culorile toamnei      [Poezie]
de Cristian Bejan
Gazeta Dorohoiului      [Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei
Eseu cu… noroc şi nenoroc      [Eseu]
de Cezar Vasilescu
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Mihai Munteanu
Crocodilul de Botoşani şi iarna 2006      [Poezie satirică]
de Ionel Bejenaru
Românul şi primele sărbători de primăvară      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Marea antologie a glumei evreieşti      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Bogăţia lui Remus      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Actor amator      [Proză]
de Gheorghe Chiţac
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Vasile Iftimie
Perechea de mănuşi şi anii grei de puşcărie      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Tranzacţia      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Oana Cătălina Ninu
La concert      [Proză]
de Viorel Buliga
Violonistul      [Proză]
de Andrei Alex Mihăescu
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Viorel Buliga
La rând      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Discrete sacrificii pe altarul devotamentului      [Fabulă]
de Costel Pricopie
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Doru Petrariu
Polemică între Mihai Eminescu şi scriitorii botoşăneni      [Scrieri documentare]
de Nicolae Iosub
Poezii şugubeţe      [Poezii şugubeţe]
de Constantin Puiu