Jurnalul de dimineataJurnalul de Botosani si Dorohoi
 
 
Blogul lui Rotundu
Moldova literară
[Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei [alte lucrari ale acestui autor]

Începând cu anul al III-lea (nr. 1-2 din ian-febr. 1929), „Revista Tinerimii” din Mihăileni îşi schimbă denumirea în „Moldova literară”, fiind redactată de studenţii şi elevii cursurilor secundare din această localitate istorică, fostă reşedinţă de ţinut şi comună urbană, sub îndrumarea unor intelectuali competenţi şi patrioţi. Publicaţia a apărut până în ian-febr. 1934 (anul VIII), impunându-se prin tematică, conţinut şi colaboratori. Directorul ei, Filimon Rusu, era ajutat de D.N. Puiu şi Dr. Gr. Constantinescu, ca redactori, care au colaborat şi la Revista Tinerimii.
Redacţia şi administraţia se aflau în Mihăileni, reşedinţă de plasă, imprimarea se efectua la Tip. „Şcoalelor” – D. Segal, Dorohoi, iar un număr, compus din 8 pagini (format 22x31 cm), costa 8 lei.
Pentru că românii din Bucovina au fost, până în 1918, sub dominaţie străină, conducerea revistei dorea să aibă colaboratori şi din această provincie legendară, să asimileze spiritul românesc din acest „Cordun”, cu cel al Moldovei rămasă acasă.
Fiind profilată pe istorie literară, în general, periodicul publică documente inedite – sub semnătura lui Lucian Predescu – despre B.P. Haşdeu, N. Beldiceanu, N.N. Beldiceanu, Garabet Ibrăileanu etc. Acelaşi Lucian Predescu scrie articole interesante despre B. Şt. Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Garabet Ibrăileanu ş.a. Merită reţinute aprecierile din aceste articole cu privire la unii scriitori şi critici literari: B. Şt. Delavrancea a acordat o atenţie deosebită evocării trecutului de luptă al poporului nostru, aducând pe scenă eroi pilduitori prin patriotismul lor (drama „Apus de soare”); Duiliu Zamfirescu, ca romancier, prin ciclul „Comăneştilor” realizează o cuprinzătoare frescă a societăţii româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al

XX-lea, fiind un excelent creator de tipuri, analist fin şi remarcabil pictor al naturii; Garabet Ibrăileanu, ca istoric literar, conducător al „Vieţii româneşti” din 1906, a analizat dezvoltarea literaturii române în secolul al XIX-lea, privind-o ca o neîntreruptă luptă între „spiritul critic” şi cel „inovator”. A făcut remarcabile caracterizări unor scriitori ca M. Eminescu, V. Alecsandri, I.L. Caragiale, V. Cârlova, G. Coşbuc, Oc. Goga, M. Sadoveanu, L. Tolstoi, M. Gorki ş.a. De altfel, multe din aprecierile  şi datele publicate în această revistă se regăsesc în Istoria literaturii române (1935) şi Enciclopedia „Cugetarea” (1940), lucrări editate de Lucian Predescu.
Creaţiile în versuri sunt semnate de Eusebiu Camilar (Cetatea mea, nr. 10-12/1929; Califul, nr. 1/1930), Octav Sargeţiu, George Lesnea, Filimon Rusu, Aurel Lambrino, Aspazia Munte, V.I. Posteucă, P. Maghera. Const. A. Crişan, Ioan Goanţă ş.a.
Filimon Rusu prezintă consecinţele dramatice ale crizei economice de supraproducţie din acei ani în studiul „Criza” (nr. 8-10/1931). Alte subiecte: Naşterea, Dependenţa şi independenţa culturală, Despre Dumnezeu, G. Topârceanu (Scrisori fără adresă), Spiru Haret (nr. 11-12/1932) etc. Poetul V.I. Posteucă semnează epigramele:
Poetului Mircea Streinul, autorul „Cărţii de iconar”
„Frumoasă-i cartea ta de iconar
Şi scumpă ca-n pustie, mana
Dar versurile-s gâze-n chihlimbar,
Mai scumpă-i rama ca icoana”.

La „Colţul de aur” din Mihăileni
„Clădire singuratică de plaur;
Aici poeţii vin şi scriu;
Afară-i scris Colţul de aur,
În’untru-i colţul de… rachiu”
Alţi colaboratori: econ. Dr. D. Furtună, I. Pohonţu, P.I. Manoliu, Eugen Pohonţu, M. Gr. Constantinescu, Toma Nour, Lume Constantin, F. Robescu ş.a.
Interesantă pentru cititori era şi „Cronica revistelor”. În perioada apariţiei, periodicul a impulsionat viaţa culturală în extremitatea nordică a Moldovei. („Periodice dorohoiene”, Gheorghe Amarandei)


Comentariile cititorilor
Autor:
Comentariu
Intruduceti in casuta text codul de securitate din poza de mai jos:
 
Când amatorismul primează profesionismului      [Editorial]
de Ioan Rotundu
Nu-i nimeni      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Articolul      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Viorel Buliga
Carte poştală      [Schiţe]
de Elena Florica Şuster
Dis de dimineaţă      [Schiţe]
de Viorel Buliga
Naşul      [Proză]
de Traian Calancea
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Constantin Bojescu
Românul şi periuţa      [Pamflet]
de Ionel Bejenaru
Aventură      [Proză]
de Vasile Fetescu
Oaia social-democrată      [Schiţe]
de Ioan Rotundu
Moldova literară      [Scrieri documentare]
de Gheorghe Amarandei
Mihai Munteanu – Antologia versurilor dragi      [Scrieri documentare]
de Ionel Bejenaru
Grupaj de poezii      [Poezie]
de Dumitru Lavric
Bărbaţii altor femei      [Proză]
de Elena Cardaş
Amintiri cu chipuri, locuri şi întîmplări      [Schiţe]
de I.D. Lăbuşcă
Locuri şi legende      [Scrieri documentare]
de Dumitru Lavric
Lacrima ploii      [Reportaj]
de Adelina Fulga
Eseu cu… fericirea în dragoste      [Eseu]
de Cezar Vasilescu
Petru Manoliu – un mare eseist şi publicist remarcabil      [Eseu]
de Paul Ungureanu
Pupăza din tei      [Poezii şugubeţe]
de Dumitru Monacu
Insulte grave      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Răspundere      [Poezii şugubeţe]
de Ion Pribeagu
Crocodilul de Botoşani şi Moş Nicolae 2005      [Poezie satirică]
de Ionel Bejenaru
Cartea cu anecdote circumscrise      [Anecdote]
de Teşu Solomovici
Birtul lui Radu      [Schiţe]
de Ioan Rotundu